La începutul ședinței de ieri dimineață i s-a oferit cuvîntul dlui Ion Costaș, ministrul de interne al republicii. În legătură cu provocările de la Dubăsari el a informat Parlamentul despre situația de ultimă oră din Transnistria și despre acțiunile întreprinse de organele de interne.
Președintele Republicii Moldova, dl Mircea I. Snegur, vorbind la aceeași temă, a accentuat că liniștea și pacea pot fi stabilite numai prin mijloace pașnice. Aplicarea forței, cerute insistent de către unii, nu va duce decît la vărsări de sînge, la un război civil.
Președintele a propus Parlamentului să ia o atitudine adecvată față de deputații transnistreni care demult nu mai frecventează ședințele forului legislativ. Să fie preîntîmpinați, să li se dea răgaz pentru decizie, ca apoi persoanele ce vor rămîne pe poziții vechi să fie lipsite de mandatul de deputat, în circumscripțiile respective organizîndu-se alegeri noi.
În cursul ședinței de dimineață s-a văzut că situația este tensionată nu numai în Transnistria, ci și în Parlament, fapt ce e cauzat de ambițiile politice ale unor grupări de deputați, incapacitatea celor două tabere de a accepta compromisul, de a găsi consensul.
Ieri dezlegarea nodului gordian, care a devenit art. 3 din proiectul Codului funciar, a început cu promulgarea de către deputatul V. Lebedev a formulei de compromis, elaborată de o comisie specială de juriști, creată în ajun. S-au propus două tipuri de proprietate asupra pămîntului: de stat și privată, forme de realizare organizatorică ale acestora fiind gospodăriile individuale, întreprinderile colective, cooperativele, asociațiile pe acțiuni, arenda etc.
Imediat, însă, a fost cerută o întrerupere pentru ca deputații să se poată întruni în ședințe ale cluburilor. Revenind peste o oră la tribuna centrală, dl S. Fandofan a declarat că toate amendamentele, inclusiv formula comisiei de juriști, au fost respinse de către Comisia agrară.
Pentru a opri luările de cuvînt gata-gata să se declanșeze, dl A. Moșanu, care a prezidat ședința, a pus la vot (Parlamentul a hotărît să se voteze nominal) art. 3, așa cum este el formulat în proiectul examinat al Codului funciar: «Terenurile (nu se știe de ce autorii au renunțat la noțiunea de «pămînt» — Gh. L.) Republicii Moldova pot fi în proprietate privată, de stat și colectivă...». Cu toate că o bună parte din deputații de limbă rusă și din rîndurile foștilor lucrători de partid (P.C.U.S.) s-a asociat cu agrarienii, cum nu o singură dată au făcut-o, pentru articolul 3 s-au pronunțat doar 143 de deputați.
Scriu această relatare în timpul pauzei de prînz, înainte de a fi votată propunerea de compromis a comisiei de juriști. Și cît de bine ar fi dacă domnii deputați, care cu tot dinadinsul doresc să aibă în proprietate colectivă nu numai pămîntul, ci și sufletele țăranilor, băgați cu forța sub o singură plapumă comunist-colhoznică, ar renunța la ideile lor ultrarevoluționare, la ambițiile politice și ar accepta compromisul propus prin amendamentul lui V. Lebedev (al comisiei de juriști), deputat, care după cum s-a exprimat dl Gh. Mazilu, «nu se pupă nici cu democrații, nici cu agrarienii». Aceasta ar contribui nu numai la dezrobirea țăranului, ci și la menținerea Parlamentului.
* * *
Votul nominal din ședința de seară a arătat că o bună parte din parlamentarii noștri se mai conduc și acum de articolul lui Lenin «Nici un compromis!». Pentru formula propusă de dl V. Lebedev s-au pronunțat doar 97 deputați. S-a convenit ca lucrul asupra Proiectului să fie continuat marți.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. —, 27 septembrie 1991, pagina 1, coloanele —.
