Ideea creării unui al doilea stat românesc cu care actuala conducere a republicii a reușit să cucerească rațiunea și inima majorității populației, în condițiile actuale s-a dovedit a fi naivă. Ea a fost similară ideii edificării unui castel ale cărui materiale de construcție au fost iluziile, care apoi, odată cu revenirea la realitate, s-a prăbușit momentan.
Desemnarea dlui A. Sangheli în funcția de prim-ministru, confirmarea lui de către Parlament, ne dovedește că de la actuala conducere a republicii nu mai avem ce aștepta. Ignorarea raportului, prezentat parlamentului de către deputatul L. Istrati, președintele comisiei parlamentare pentru controlul organelor de stat, denotă faptul, că ea (conducerea) își manifestă demonstrativ abuzul de putere. Poporul, indus în eroare cu apeluri, declarații și promisiuni, este dezorientat, derutat și supus unei exterminări fizice criminale.
În articolul «Ce se întîmplă cu noi?», publicat în revista «Basarabia» nr. 1/92 marele nostru scriitor Ion Druță scrie, că noi ne găsim într-o stare de prăbușire. «Punctul final al oricărei prăbușiri — spune dînsul — este fundul, or, noi, ca să fim sinceri, încă nu am dat de fund. Cel ce se îneacă, pentru a ieși la suprafață trebuie mai întîi să dea cu piciorul de fund, pentru a obține viteza inversă. Iată însă că noi ... ne-am oprit oarecum la un punc mort și — nici înainte, nici înapoi...». Aflarea timp îndelungat la acest punct mort după părerea mea convine actualei conduceri. Ea își menține fotoliile printr-o decimare lentă a poporului...
F.P.C.D. a prevăzut această prăbușire și de la început a căutat s-o evite. F.P.C.D. a întreprins un șir de măsuri: a trecut în opoziție, a boicotat alegerile prezidențiale și a încercat chiar să susțină actuala conducere în scopul de a evita sciziunea poporului. Dar toate aceste măsuri s-au dovedit pînă la urmă a fi fără succes. Acum, cînd prăbușirea n-a putut fi evitată, activitatea fracției F.P.C.D. în parlament nu face decît să amîne decesul actualei conduceri muribunde, care nu-și poate asuma nici o responsabilitate... Prin participarea în continuare la lucrările Parlamentului și susținerea conducerii republicii (executivului) membrii F.P.C.D. se vor face vinovați de complicitate la această prăbușire și, prin urmare, de compromitere a Mișcării de eliberare națională.
În situația care s-a creat F.P.C.D. trebuie să se dezică de susținerea de mai departe a conducerii republicii, trebuie să-și recheme deputații din parlament și să treacă din nou în opoziție.
În condițiile actuale acesta este unicul pas, pe care trebuie să-l întreprindă, pentru ca masele să ne înțeleagă și să ne urmeze.
Sursă: Țara, Nr. 29 (99), 14 iulie 1992, pagina 3, coloanele —.
