Evenimentele ce au loc în Moldova, republică fostă sovietică, reflectă în esență procesul complicat și contradictoriu de naștere a democrației și de debarasare de moștenirea trecutului, de atribuire reformelor politice și economice a unui caracter ireversibil, de căutare a unui nou echilibru între etnos și stat în condiții principial noi. Aceste evenimente sînt o parte componentă a procesului de transformare a lumii bipolare din timpul războiului rece în altă multipolară a secolului XXI.
Sîntem conștienți de întreg pericolul perioadei de tranziție, de inevitabilitatea unei destabilizări cu caracter temporar a societății și a dezintegrării economiei pe calea spre o orînduire democratică, civilizată.
Însă, oricît de straniu ar părea, cele mai dificile pentru Moldova sînt astăzi problemele realizării unei concilieri civice, consolidării întregii populații în vederea depășirii dificultăților economice, transpunerii în viață a reformelor asumate, creării institutelor democratice.
Cu părere de rău, unele mijloace de informare în masă din fosta Uniune și chiar dintr-o serie de state europene, precum și unele cercuri politice din Rusia afirmă că în Moldova sînt încălcate grav drepturile populației nebăștinașe, că cetățenii rusofoni sînt alungați etc. După mine, unii politicieni cunoscuți din cauza informării unilaterale sau din lipsă de informare greșesc atunci cînd afirmă că în unele republici ce au făcut parte din fosta U.R.S.S. relațiile cu minoritățile naționale se dezvoltă pe o cale eronată. În opinia lor, asemenea state ar putea să piară sub povara propriilor ambiții politice ale liderilor acestora.
Care sînt aceste greșeli? În opinia mea, în aceste aprecieri nu se la în considerare și faptul că odată cu prăbușirea imperiului a apărut o nouă situație etnopsihologică, cînd, practic, subiectele relațiilor interetnice s-au schimbat cu locurile.
Standardele europene de reglementare a drepturilor minorităților etnice nu pot fi aplicate în republicile din fosta Uniune imediat, fără o anumită perioadă de tranziție. Am în vedere în primul rînd Moldova. De ce? Pentru că regimul totalitar a uzurpat însăși noțiunea «dreptul omului și dreptul națiunii».
Se promova în permanență deznaționalizarea, funcționa teoria diabolică de contopire a națiilor și de creare a unei comunități unice — poporul sovietic. Pentru a realiza aceste obiective se efectua migrația organizată. Cu aceste procese se corela și politica economică, care trebuia să distrugă definitiv legăturile naționale ale oamenilor. Un rol deosebit era rezervat acelor minorități naționale care asigurau politica stabilă a regimului totalitar.
În Moldova, de exemplu, acest rol îi aparținea minorității ruse, care se afla pretutindeni într-o situație privilegiată. Și astăzi purtătorii limbii ruse continuă la principalii parametri să se afle în situație privilegiată. Acest fapt îl denotă statistica în domeniul învățămîntului public, mijloacelor de informare în masă, literaturii tehnice și artistice, în sfera administrării tehnico-inginerești, științei etc.
Trebuie să fii prea tendențios pentru a nu observa aceasta și să vorbești despre încălcarea drepturilor minorității etnice ruse. Alte minorități naționale s-au pomenit aproximativ în aceeași situație ca și populația majoritară.
În prezent se stabilește egalitatea tuturor cetățenilor. Au fost suspendate și chiar lichidate unele facilități și privilegii de care beneficia actuala minoritate etnică rusă. Însă aceasta se face în interesele tuturor cetățenilor Moldovei, rezultînd din drepturile omului și documentele internaționale generale, la care republica noastră s-a asociat imediat după proclamarea independenței.
Înțelegem că în Moldova relațiile trebuie să fie construite în așa mod încît să nu se simtă că există majoritatea sau minoritatea, toți cetățenii fiind egali în fața legii. Însă acesta este un proces complicat și de lungă durată. În plus, se pun piedici în tot felul.
Cu concursul mijloacelor de informare în masă foste sovietice și al celor moscovite de astăzi legea cu privire la funcționarea limbilor este calificată drept culmea discriminării în Moldova, prin această lege încercîndu-se chiar să se motiveze rădăcinile conflictului de astăzi. Toate acestea nu sînt decît o speculație, ce urmărește scopul de a menține totul cum a fost, de a da apă la moara purtătorilor limbii ruse.
Legea cu privire la limbi prevede cunoașterea obligatorie a limbii de stat doar de către lucrătorii din administrație și sfera prestării de servicii în volumul ce le permite să comunice cu instanțele și clienții. Aceasta afectează numai trei la sută din populația purtătorilor de limbă rusă.
Este oare normal cînd conducătorul nu cunoaște limba subalternilor săi, iar lucrătorul din sfera prestării de servicii nu cunoaște limba clienților? Bineînțeles că nu, și legea reglementează aceste relații.
Totodată, legea a luat sub protecția statului limbile ucraineană, găgăuză, bulgară, idiș și ebraică, iar rusa și româna au fost proclamate limbi de comunicare între națiuni. Despre ce discriminare ar putea să fie vorba?
Bineînțeles, vorbind astăzi despre Republica Moldova, în nici un fel nu putem ocoli problema conflictului din raioanele ei de răsărit — Transnistria. Separatiștii au dezlănțuit aici un război, se varsă sînge, mor oameni nevinovați, zeci de mii de refugiați sînt nevoiți să-și părăsească vetrele.
Anumite forțe încearcă să impună opinia potrivit căreia are loc un conflict interetnic și de pe urma căruia sînt încălcate brutal drepturile minorităților etnice din această zonă — se are în vedere mai întîi de toate minoritatea rusă.
Țin să afirm cu toată responsabilitatea că acest conflict face parte din categoria celor politice și nu etnice, el neavînd nimic comun cu problema drepturilor minorităților etnice. De ce?
În primul rînd, se vehiculează argumentul că în aceste locuri a luptat pe timpuri Suvorov și că acesta este pămînt rus, uitîndu-se că în raioanele de conflict majoritatea o constituie de cînd lumea și pămîntul moldovenii și nu rușii.
Urmînd această logică, s-ar putea declara și Alpii pămînturi ruse. Doar și aici a luptat Suvorov. Consider drept oportun să spun că și după procesele monstruoase organizate de migrare, menite să schimbe situația demografică în favoarea rușilor, în raioanele din Transnistria locuiesc 40 la sută de moldoveni, 28 la sută ucraineni și 25 la sută ruși.
În al doilea rînd, la putere în această regiune se află protejații complexului militaro-industrial din numărul rușilor recent veniți în Moldova. Ei sînt înarmați cu arme ruse și terorizează populația.
În al treilea rînd, Rusia vorbește deschis despre interesele sale strategice speciale în această zonă. Aici se află armata rusă care i-a dotat pe separatiști cu toate tipurile de arme și participă fățiș la conflict. Potrivit agenției Reuter, astăzi tancurile din arsenalul armatei a 14-a a Rusiei participă la lichidarea fizică a organelor legale ale puterii în orașul Bender.
În al patrulea rînd, congresul al șaselea al deputaților poporului din Rusia a declarat deschis despre protecția cetățenilor ruși în Transnistria, deși în statul suveran Moldova locuiesc cetățenii Moldovei. Vom menționa că din 100 de procente de ruși și nu cetățeni ai Rusiei, care locuiesc în Moldova, doar 25 la sută trăiesc în Transnistria, ceilalți — pe malul drept al Nistrului.
O logică interesantă. Ce ar fi dacă minoritățile etnice ale rușilor, să zicem în Canada sau Australia, ar forma statele lor, iar Rusia s-ar angaja să le apere? Or, anume aceasta are loc în Moldova și numai de aceea că cu concursul puciștilor de ieri în Transnistria se creează un cap de pod militaro-politic îndreptat mai întîi de toate împotriva independenței Moldovei. Acesta este doar începutul podului, pe care îl clădesc cu toate forțele politicienii ruși de tipul lui Jirinovski, Makașov și alți continuatori al puciului din august.
Însă, chiar și în asemenea condiții, noi sîntem atașați mijloacelor politice, pașnice de soluționare a conflictului și sîntem profund recunoscători guvernelor unor state și organismelor internaționale care conștientizează posibilitatea internaționalizării conflictului și sprijină eforturile noastre de reglementare a acestuia.
În condițiile regimului totalitar, după cum am mai menționat, legăturile naționale se distrugeau în tot felul. Acum procesele de deznaționalizare nu numai a moldovenilor, ci și a ucrainenilor, bulgarilor, găgăuzilor, evreilor și a altor naționalități au fost stopate.
În prezent sînt create și activează societăți și organizații național-culturale ale azerilor, armenilor, grecilor, nemților, ucrainenilor, bulgarilor, polonezilor belorușilor ce locuiesc în Moldova.
De exemplu, mai înainte existau doar instituții […] și preșcolare ruse [și moldove]nești. Astfel se edifica […]gul sistem de […]. Acum redresăm aceas[tă situa]ție. Numai la Chișinău […] au fost deschise 4 […] nene, un gimnaziu […]nean, 5 instituții […] ucrainene. Pentru g[ăgăuzi] s-a deschis Universita[tea de] stat găgăuză. Se deschi[d …] licee, colegii bulgărești. […] Chișinău s-a deschis […] școală evreiască, în ca[re își] fac studiile 300 de […]. Principalul, conside[răm, …] este să creăm condi[ții pen]tru satisfacerea necesi[tăților] spirituale, nemaivorbind […] despre egalitatea drep[turilor] social-politice ale tutu[ror ce]tățenilor Moldovei.
Ne-am asociat la […]le internaționale recun[oscute] de toată lumea, elaborăm […] legislația internă în co[nformi]tate cu principiile drep[tului] internațional, cele mai [impor]tante acte juridice sînt […] expertizei în organizații […]ternaționale. În prezent […] elaborează noua Constituție […] care urmează să fie […] pînă la finele anului. […]tul Constituției, după cum […] convenit, va fi supus […]pertize efectuate de către […]cialiști din Franța și SUA.
Este în curs de preg[ătire …] în timpul apropiat va fi […]minat în Parlament […] diviziunii teritorial-[admini]strative a republicii, […] cu cel belgian, cu o […]tonomie a organelor de […] guvernare.
Însă facem abia primii p[ași …] Instituțiile democratice […]lă în stadiul inițial de […]tare, de aceea contăm […] mult pe înțelegerea […] evenimentelor ce au loc […]tăzi în Republica Mo[ldova.] Sperăm că prin efortu[ri co]mune vor fi opriți […] regimurilor totalitare […]stauratorii comunismului.
Și încă un lucru. E […]bil să creezi o Europă […] admițînd în relațiile […]tale o asemenea supra[putere] cum este Rusia ce pro[movea]ză politica unui dublu [stan]dard. Unul — corect, […]zat față de țările occide[ntale,] altul — agresiv față de [re]publicile foste unionale. […] și unele și altele sînt […] cu drepturi depline ale [co]munității mondiale și […] ale dreptului internațional.
Unicul lucru pe care […]rim este să ne trăim […] independență, să […] relații bune cu toate ță[rile,] să creăm un stat, în ca[re fie]care cetățean, indiferen[t de] naționalitate, se va sim[ți li]ber și fericit.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 90 (17960), 30 iunie 1992, pagina 2, coloanele —.
