La întoarcerea de la reuniunea la vîrf a C.S.I., Președintele Republicii Moldova, dl Mircea Snegur, a acordat în avion un interviu ziariștilor Radioteleviziunii și agenției Moldova-pres.
I.: Domnule Președinte, această reuniune de la Moscova a însemnat consolidarea sau a demonstrat ineficiența Comunității de State Independente?
R.: Cred că înainte de a răspunde la întrebarea dumneavoastră, este cazul să subliniez, în special pentru parlamentari, că a sosit timpul să stabilim clar — ori sîntem membri din C.S.I., ori nu sîntem. Dumneavoastră ați fost martori oculari, ați văzut cum a început ședința de astăzi și vreau să vă spun că așa încep toate ședințele. Adică se pune problema: dacă Moldova și Azerbaigeanul sînt membri cu drepturi depline ai C.S.I. sau asistă în calitate de observatori. Personal, nu mai doresc să fiu mereu întrebat despre aceasta, cu prilejul fiecărei noi ședințe. De aceea ar trebui ca Parlamentul să adopte în această privință o concluzie univocă — sau se ratifică Declarația de la Alma-Ata, ceea ce ar însemna că sîntem un stat membru al C.S.I., deși avem și unele obiecții față de această Declarație, sau se adoptă o altă decizie, cum se găsește de cuviință. Cît privește ședința de astăzi, cred că a fost una dintre cele mai eficiente care a produs asupra mea o impresie pozitivă și care a demonstrat încă o dată că membrii C.S.I. au același scop, dar fără a fi supuși vreunei presiuni din partea altui stat. Ca dovadă, după cum v-ați convins și dumneavoastră, s-au acceptat obiecțiile făcute la ordinea de zi a reuniunii, precum a fost, de exemplu, chestiunea privind concepția statutului C.S.I. Pentru că, de fapt, ne-a fost prezentată astăzi o concepție pe care, dacă o adoptăm, ar fi însemnat că ne întoarcem la o nouă uniune a republicilor sovietice socialiste. Pe marginea acestei concepții a făcut obiecții delegația noastră, alte delegații, în urma cărui fapt concepția, ca document, urmează să fie precizată de către experți. De fapt, după cum am înțeles, experții încep să lucreze, din ședință în ședință, tot mai bine, iar punctele de vedere exprimate de fiecare republică, de fiecare stat independent se iau în considerație. Aș sublinia în mod special că, în etapa actuală, ar fi de folos pentru Moldova ca ea să participe la această Comunitate, examinîndu-se, bineînțeles, posibilitatea aderării la alte comunități, cum ar fi cea din bazinul Mării Negre, creată la Istanbul. În concluzie, aș putea răspunde pe scurt la această întrebare, că a apărut un anumit optimism față de C.S.I.
I.: Știm că în cadrul reuniunii a fost abordată și problema conflictului din stînga Nistrului. Vă rugăm să ne oferiți cîteva detalii referitor la cele declarate de Dumneavoastră, precum și la pozițiile exprimate de ceilalți președinți.
R.: Într-adevăr, această problemă nu putea să nu fie discutată în cadrul reuniunii. Ea a fost abordată ca urmare a ridicării unei probleme similare de către Președintele Uzbekistanului, Islam Karimov, care s-a referit la situația alarmantă din Tadjikistan. Știți foarte bine ce are loc acolo, adică se declanșează niște procese legate de renașterea fundamentalismului, de apariția fanatismului. Problema consecințelor conflictului a fost abordată și de Președintele Ucrainei, Leonid Kravciuk, care s-a referit la situația din raioanele de răsărit ale Moldovei, de unde spre teritoriul Ucrainei pleacă foarte mulți refugiați. De asemenea, pentru că, după cum s-a exprimat Leonid Kravciuk, pe teritoriul ucrainean operează deja grupuri de teroriști. Este absolut clar că a trebuit să dau răspunsuri la aceste întrebări și m-am străduit să explic din a cui vină am ajuns la o asemenea situație, am arătat că noi nu sîntem implicați în actele de terorism, deoarece ar fi o aberație să ne facem noi înșine rău, de exemplu să aruncăm în aer pilonii de înaltă tensiune din nordul republicii, în timp ce avem nevoie acută de energie electrică. Adică am spus clar că separatiștii sînt cei care ne decuplează de la stația Dnestrovsk, am arătat care sînt realitățile și din punct de vedere cronologic — am indicat cauzele conflictului, cine a format detașamentele de gardiști, diferitele formațiuni banditești, cine i-a chemat pe pămînturile noastre pe cazaci, inclusiv pe cazacii din zona Mării Negre, mai bine zis pe cazacii ucraineni, care își bat joc de populația moldovenească din stînga Nistrului, ceea ce ne-a și făcut să ne apărăm. Am subliniat că nimeni nu dorește mai mult decît poporul nostru, decît mine, încetarea conflictului, că s-a gîndit, «bine» cine s-a gîndit să plaseze toată industria noastră pe malul stîng al Nistrului, ca să rămînem astăzi fără curent electric și gaze.
Am amintit că am primit o misiune din partea O.N.U., că vom invita și una din partea C.S.C.E., ar putea veni la noi și alte misiuni, să vadă cine e vinovat într-adevăr de acest conflict — dictatura militară de la Tiraspol sau noi, cei de pe malul drept al Nistrului, care sîntem supuși atacurilor din toate tipurile de arme, că numai ogive nucleare nu se lansează!
Am subliniat în declarația mea că dacă opinia publică se va orienta numai după programul «Ostankino», nici nu se va înțelege că nu se trage doar dintr-o singură parte. Am declarat că fac totul pentru a opri conflictul, dar că am nevoie de ajutor. Pentru că a venit un Smirnov, născut prin Kamceatka și educat la Kahovka, și în doi ani și-a creat o republică în Moldova, neacceptînd astăzi nici un dialog. În aceste condiții, el trebuie ajutat să plece de unde a venit, deoarece, chiar și întors de la Istanbul, cu toate că nu-mi vine ușor, îi invit pe liderii separatiști la dialog, dar ei nu acceptă. Pînă la urmă, însă, sîntem interesați, împreună cu toți vecinii noștri, ca acest conflict să fie depășit cît mai repede, în acest scop am revenit la instituția celor patru miniștri de externe, care funcționează, ba mai mult decît atît, — am revenit la decizia de la Istanbul ca să fie create și introduse forțe de dezangajare. La reuniune a fost făcută o propunere care urmează să fie prezentată Parlamentului — ca forul legislativ să adreseze un apel României, Bulgariei, Rusiei, Ucrainei, Republicii Belarusi pentru ca aceste state, însă în primul rînd Forțele Armate ale Republicii Moldova, să creeze forțe de dezangajare. Consider că ar fi una dintre cele mai bune soluții privind introducerea în zona de conflict a unor forțe absolut neutre, după care Parlamentul va continua dezbaterea celor trei proiecte de documente privind statutul raioanelor răsăritene ale Republicii Moldova. Vreau să subliniez, în concluzie, că toți președinții, mai ales Președintele Consiliului Suprem al Republicii Belarusi, Stanislav Șușkevici, Președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, s-au pronunțat — și au fost susținuți de noi — ca aceste procese să nu afecteze integritatea teritorială a niciunui stat independent, membru al C.S.I. Este exact ceea ce ne dorim și noi.
I.: Domnule Președinte, fiindcă s-au discutat și probleme de ordin economic, vă rugăm să vă referiți și la acest aspect.
R.: Cred că, răspunzînd acestei întrebări, aș face unele repetări. Deaceea voi spune doar că s-a observat o tendință care rezultă din legăturile reciproce din cadrul C.S.I. sau, mai bine spus, din cadrul fostei U.R.S.S. Da, înțelegem foarte bine că nu trebuie să ne limităm doar la aceste legături. Înțelegem foarte bine că trebuie să ne încadrăm în Occident, că trebuie să atragem aici capital străin — fie din Israel, fie din Germania, fie chiar și de mai departe — din S.U.A., — care au o atitudine bună față de noi, creîndu-ne un climat favorabil, inclusiv acordîndu-ne clauza națiunii celei mai favorizate, dar, totuși, trebuie să fim conștienți de faptul că, înainte de a atinge aceste idealuri, trebuie să trăim astăzi, iar astăzi nu putem rupe legăturile economice existente. Au fost discutate unele probleme, în care am avut și noi pozițiile noastre și chiar dacă am semnat unele declarații sau unele acorduri, s-au făcut obiecțiile cuvenite, cum ar fi hotărîrea privind crearea Curții Economice a C.S.I. sau sprijinirea propunerii Președintelui Nursultan Nazarbaev de a se crea un consiliu economic consultativ al țărilor membre în C.S.I., alte probleme. În general, cînd abordăm asemenea aspecte, trebuie să pornim de la realități, iar realitățile sînt că astăzi trebuie să arăm, să semănăm, să recoltăm. Aș mai adăuga că tot astăzi primul ministru Andrei Sangheli a reușit să obțină ridicarea blocadei economice în ceea ce privește asigurarea republicii cu combustibil. Domnul Sangheli a avut întîlniri cu Egor Gaidar, șeful cabinetului de miniștri al Rusiei (dacă va fi confirmat în această funcție), cu primarul Moscovei, cu alte persoane oficiale.
I.: Un loc important printre chestiunile incluse în ordinea de zi a revenit pachetului de probleme militare. Care este raportul dintre Republica Moldova și statele comunitare sub acest aspect?
R.: După cum știți, Moldova nu participă la realizarea acestui pachet de probleme, deoarece nu cooperăm în cadrul comandamentului unic al forțelor militare unificate ale C.S.I. Cu toate acestea, Republica Moldova a semnat documentul de aderare la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 95 (17965), 9 iulie 1992, pagina 1, coloanele —.
