— Dle președinte, expuneți, vă rog, prin cîteva cuvinte caracterul activității comisiei pe care o conduceți.
— De fapt, comisia a început să funcționeze ceva mai înainte de a fi adoptată hotărîrea cu privire la crearea ei: îndată ce la Chișinău au apărut primii refugiați din zona de conflict. Pînă acum, mai bine zis pînă la 6 iulie curent, au fost înregistrate 9485 de persoane refugiate, inclusiv 6082 copii. Locul înregistrării este str. Ștefan cel Mare, 69, casa de cultură a A.P. «Steaua roșie». Conform unei hotărîri a Guvernului Republicii Moldova din 24 martie a.c., refugiaților li se acordă un anumit ajutor. Ei primesc îndemnizații, îi hrănim, îi cazăm fără plată.
7565 de persoane locuiesc pe la prieteni, pe la cunoscuți. Acestora din urmă li se plătește cîte 30 de ruble pe zi pentru fiecare persoană cazată la el. Recent, în hotărîrea Guvernului, despre care am vorbit mai sus, a fost introdus un amendament, care prevede ca rudelor să nu li se plătească pentru cazarea apropiaților lor, în schimb înșiși refugiaților li se acordă pentru hrană cîte 50 ruble pe zi.
— Toți refugiații pe care îi înregistrați sînt cazați la Chișinău?
— Numai acei care au aici rude, prieteni, cunoscuți. Ceilalți sînt repartizați prin diferite tabere și case de odihnă. 616 persoane — la Ivancea, 62 — la casa de creație a Uniunii Scriitorilor (s. Rîșcova), 108 — la căminele școlii de viticultură și vinificație, vreo 600 — în taberele «Izvoraș» și «Constructorul» din Condrița. În afară de aceasta o parte din cei care au părăsit zona de conflict se află în satele din jurul Chișinăului. Am renunțat la serviciile hotelurilor, deoarece e foarte scump. Un pat pentru o noapte costă cel puțin 100 de ruble.
— Apropo, despre cheltuieli: cine le ia asupra sa?
— Din păcate, majoritatea lor se fac din bugetul orașului. Guvernul ne-a restituit numai trei milioane, deși noi am cheltuit pînă acum peste zece milioane. Liga femeilor ne-a promis că ne va repartiza vreo trei milioane din contul de binefacere deschis de ea, dar deocamdată nu ni s-a dat nimic.
Bugetul orașului se află într-un deficit extraordinar de mare. Clar lucru, că pentru refugiați ar trebui să cheltuim nu zece, ci măcar 50 de milioane. Dar de unde să le luăm? De atîta, neavînd surse financiare, noi nu putem asigura aceste persoane cu toate cele prevăzute de hotărîrea în cauză a Guvernului.
Primim ajutor umanitar din multe țări: România, S.U.A., Germania ș.a. Este vorba, în special, de produse alimentare, medicamente, încălțăminte, îmbrăcăminte. Grupul pentru primirea, depozitarea și repartizarea ajutoarelor umanitare, creat pe lîngă comisia noastră, s-a ciocnit de faptul că aceste ajutoare nu pot fi remise destinatarilor. Îi am în vedere pe cei cazați prin apartamentele Chișinăului. Să umble cineva pe la fiecare casă? Imposibil. Tot așa cum e imposibil să-i aduni pe toți la un loc. De aceea i-am invitat la primărie pe pretori, le-am dat listele cu adresele refugiaților cazați în sectoarele lor, înțelegîndu-ne ca dumnealor, prin intermediul ziarului «Curierul de seară» să-i anunțe pe refugiați unde și cînd să se prezinte pentru a primi ajutorul umanitar.
— Unii dintre refugiații mai vechi și-au găsit un serviciu la Chișinău, și-au aranjat copiii la școală sau la grădiniță și acum se adresează prin instanțe cu cereri de a fi asigurați cu apartamente la Chișinău.
— Actualmente noi nu mai avem unde-i caza pe refugiați și îi primim numai pe acei care au rude, prieteni. Ceilalți de asemenea sînt înregistrați, dar îi expediem în raioanele rurale — Ungheni, Leova, Strășeni etc — acolo unde Guvernul a pregătit locuri de cazare.
Cît privește asigurarea cu apartamente... Lucrul acesta e imposibil. La ora actuală lista chișinăuienilor ce așteaptă un apartament de la primărie numără peste 70 mii de persoane. Și așteaptă de 10—20 și chiar mai mulți ani. Aceasta e o cauză. Alta e că acum, putem zice, nimic nu construim. N-avem resurse financiare. Pentru semestrul doi al anului curent Guvernul nu repartizează din bugetul republican nici o copeică pentru construcțiile locative în capitală.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 96 (17966), 11 iulie 1992, pagina 2, coloanele —.
