Vineri seara, la aeroportul Vnukovo, înainte de plecarea spre Chișinău, miniștrii noștri erau bine dispuși, zîmbeau, discutau voioși. S-a simțit că a scăzut în sfîrșit tensiunea nervoasă a acestei zile lungi. Cu gîndul ei de acum erau acasă. Iar eu, privindu-i, m-am gîndit că acolo, la Chișinău, îi așteaptă chiar din prag întrebarea: «Dar de ce, domnilor, v-ați dus în primul rînd anume la Moscova?»
Sincer vorbind, această întrebare nu mi-a dat și mie pace. Le-o puneam și eu ba unuia, ba altuia. Mă interesa pînă și concepția noului guvern asupra relațiilor moldo-ruse, dorind să aud și o argumentare teoretică a acestora. Domnii miniștri mă priveau cu indulgență și mă coborau repejor pe pămînt cu exemple concrete, demonstrîndu-mi importanța relațiilor economice cu Rusia. Iată opinia noului ministru al economiei naționale, dl S. Certan:
— În comerțul nostru extern Rusia ocupă primul loc, are cota net superioară față de ceilalți parteneri. De starea comerțului cu Rusia depinde în mare măsură bunăstarea Moldovei. De aceea am dus tratative și am încercat să facem tot posibilul ca să normalizăm situația ce s-a dereglat de la începutul verii, să fim siguri că vom fi printre primii în încheierea acordului cu Rusia pe anul 1993. Anul trecut, pînă am clarificat poziția Moldovei de ce avem nevoie, balanțele Rusiei au fost făcute, repartizarea definitivată. De aceea acum trebuie să ne grăbim.
— Domnul Sangheli, apreciind întîlnirea cu cabinetul de miniștri al Rusiei, a evidențiat din blocul de probleme social-politice decizia ambelor părți de a crea în cîteva zile comisii guvernamentale. Una dintre acestea va examina condițiile retragerii armatei a 14-a de pe teritoriul Moldovei și a trupelor aeropurtate din Chișinău... Dvs., ca economist, cum ați aprecia negocierile de astăzi?
— După mine ele sînt de mare folos. Pe lîngă întîlnirile în comun, unde s-a discutat în fond asupra principiilor pe care se vor baza relațiile noastre economice, am avut o întîlnire și cu omologul meu din guvernul Rusiei, dl Neceaev, cu alți colegi ce se ocupă de relațiile cu Moldova. Concepția Rusiei constă în aceea că vor fi întocmite cîteva liste cu eventuala producție de export. Unele vor include doar cotele pe care Rusia le poate pune la dispoziția Moldovei fără a se obliga să garanteze livrările mărfurilor. Adică: aveți nevoie, căutați-vă parteneri. Altele vor include produse, livrarea cărora va fi garantată de stat. E vorba în primul rînd de resursele energetice.
— Situația din Transnistria a fost discutată în legătură cu problemele economice?
— Nu. În toate relațiile cu Rusia Moldova se prezintă ca un tot unitar. De exemplu: toate resursele energetice pe care ni le livrează Rusia, inclusiv pentru centrala de la Kuciurgan, se exportă centralizat Moldovei.
— Ce avantaje dă republicii semnarea în această seară a acordului economic cu guvernul Moscovei?
— Noi vom primi din Moscova producție de destinație industrial-tehnică, precum ar fi: anvelope, tehnică de automobile, rulmenți, diverse piese de schimb... În schimb, vom exporta producția noastră... E bine că ducem tratative nu numai la nivel guvernamental, dar și acolo unde se produce marfa. Pe mine încă cu doi ani în urmă m-a frapat faptul cît de activ ducea politica economică Estonia, care de la bun început dorea să iasă din componența Uniunii Sovietice, însă în același timp prim-ministrul Savisaar făcea vizite regulate în Siberia, la Tiumen, încheia acorduri la nivel regional. Cu cît e mai mică țara, cu atît mai active trebuie să fie relațiile ei economice externe.
O deosebită importanță la întîlnirea de la Moscova s-a acordat reglementării relațiilor financiare, îndeplinirii obligațiunilor atît la nivel statal, cît și între parteneri. În legătură cu acest aspect al discuțiilor dna C. Melnic, ministrul finanțelor, mi-a relatat:
— Ne-am înțeles cu guvernul Rusiei să ni se stabilească pînă la sfîrșitul anului un credit tehnic de două miliarde de ruble. În august își vor achita datoriile reciproce diferite întreprinderi. Datoriile republicii la 1 iulie erau de 5 miliarde de ruble. Ca să le achităm pe cele vechi și pe cele noi republica va trebui să livreze Rusiei pînă la sfîrșitul anului mărfuri și produse alimentare în valoare de 10 miliarde ruble. Primul ministru al Rusiei ne-a promis că vor debloca depunerile valutare ale cetățenilor Moldovei, blocate de «Vneșeconombanc» în ianuarie 1992. În ce privește depunerile întreprinderilor, apoi e nevoie de noi negocieri, ținînd cont și de participarea noastră la achitarea datoriilor externe ale U.R.S.S.
Într-o corespondență dictată prin telefon e greu să cuprinzi tot spectrul de probleme discutate la Moscova. Nu știu nici dacă domnii miniștri o să fie în stare să convingă opinia publică, stimata opoziție de necesitatea aprofundării relațiilor economice cu Rusia. Esențial e ca noi, cei de rînd, care în majoritate nu facem parte nici din conducere, nici din opoziție, să simțim pe pielea proprie avantajele unor relații economice convenabile cu Rusia.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 114 (17984), 12 august 1992, pagina 1, coloanele —.
