Pe 19 ianuarie 1991, în Chișinău a avut loc congresul de constituire a Asociației culturale «Transnistria». La această importantă întrunire au sosit peste 300 de reprezentanți din raioanele transnistrene ale R.S.S. Moldova. De asemenea au fost prezenți circa 200 de originari din Transnistria care locuiesc la ora actuală în Chișinău și în alte localități ale republicii. Importanța acestei întruniri a fost subliniată și de participarea figurilor politice și culturale de primă mărime: domnul Mircea Snegur, Președintele R.S.S. Moldova, dl Ion Ungureanu, ministru al cultelor și culturii, dl Nicolae Mătcaș, ministru al învățămîntului și științei, dl Petru Soltan, membru al Prezidiului Sovietului Suprem, domnii deputați și scriitori Grigore Vieru, Nicolae Dabija, precum și dl Petru Buburuz, deputat al poporului, președintele Societății «Mitropolitul Varlaam», alte personalități ale vieții noastre politice și culturale.
Buna lucrare întru consolidarea forțelor de pe întreg teritoriul republicii și pentru prosperarea vieții spirituale și culturale a moldovenilor din Transnistria, iată obiectivul de bază al Asociației culturale «Transnistria». Cu un start ușor întîrziat, această organizație obștească va suplini în mod negreșit golul informațional și spiritual creat de-a lungul deceniilor de un sistem totalitarist, vid pe care separatiștii din Transnistria încearcă actualmente să-l folosească în interese proprii. Conștiința de neam a miilor și zecilor de mii de moldoveni din Transnistria poate fi deșteptată doar prin convingere, prin informație, prin cultivarea dragostei față de limba maternă, față de valorile noastre tradiționale comune pentru toată suflarea din spațiul spiritual carpato-dunărean. E o muncă grea, de mare răspundere, care trebuie efectuată cu multă răbdare și grijă, dar mai ales cu multă dragoste față de frații de dincolo de Nistru.
Reproducem în numărul de astăzi cîteva din cuvîntările ținute la 19 ianuarie curent. Din considerente de spațiu, nu le repetăm pe cele publicate deja în presa noastră. Tot din aceste motive procedăm la expunerea rezumativă a discursului de bază ținut de dl Petru Soltan, președintele grupului de inițiativă. Mesajul domnului Mircea Druc, prim-ministru al R.S.S. Moldova, a fost citit la această adunare de unul din consilierii Domniei sale. Semnificativ și cu un tîlc deosebit este scrisoarea lui moș Gheorghe din Slobozia, scrisoare citită de doamna Veronica Teacă, originară din Transnistria. Din motive de securitate, nu dăm numele deplin al acestui înțelept moldovean care nu și-a uitat rădăcinile și identitatea. De altfel, trebuie să constatăm cu adîncă îngrijorare că cei care încearcă să-și manifeste într-un fel sau altul atașamentul și dragostea față de limba și istoria neamului sînt persecutați, amenințați, șantajați de către forțele răului, forțele separatiste iresponsabile și încă destul de agresive. De exemplu, am aflat cu durere și revoltă justificată faptul că copilașii moldoveni nu au posibilitate să asculte la radio povestea de seară difuzată de postul de radio Chișinău. Rețeaua radio care poate fi ascultată în Transnistria a fost pînă mai ieri «Maiak», iar la ora actuală un oarecare alt post, pare-mi-se «Svobodnaia Rossia». Liderii separatiști se fac astfel responsabili de o politică antinațională, lucru care reiese clar din toate cuvîntările rostite la congres, dar mai ales din discursul domnului Petru Soltan, discurs argumentat și convingător, care conține nu declarații politice, ci fapte și cifre concrete. Ar fi cazul ca această politică discriminatorie a liderilor separatiști să facă obiectul unei anchete speciale a organelor de resort din republică, astfel ca cei făcuți vinovați să fie trași la răspundere.
Sursă: Literatura și Arta, Nr. 5, 31 ianuarie 1991, pagina 2, coloanele —.
