Adesea revin la gîndul că nenorocirile [p]rin care trece acest neam mult prea pașnic [s]înt o pedeapsă a lui Dumnezeu pentru [m]arele păcat ce constă în ambiția de a crea [u]n stat atrificial pe acest colț de pămînt [r]omânesc, pentru nedorința noastră de a [r]eveni la Patria noastră firească — România, [p]entru neînțelegerea acestui lucru elementar, [c]ă republica Moldova «integră, independentă, [su]verană și indivizibilă», (în concepția unora) [n]u poate exista de una singură și că numai [îm]preună cu Țara și tot neamul putem [su]pravețui. Dar sînt sigur că în timpul cel [m]ai apropiat și cei mai inveterați mancurți [v]or înțelege acest mare adevăr și reîntregirea [s]e va produce neapărat. Mă bucură totuși [f]aptul că curba trezirii conștiinței naționale [e] în continuă ascendență, că tot mai mulți [c]onsîngeni, colective întregi aderă la Consiliul [N]ațional al Unirii și, deci, nu e departe [m]omentul cînd numărul unioniștilor va [p]revala asupra celor rătăciți și dezorientați [d]e propaganda antiromânească.
Ar trebui să-și dea seama fiecare că nu România are nevoie de noi, ci invers, noi, basarabenii, transnistrenii avem nevoie de România, adică de Patria noastră a tuturor românilor. Iar cei care mai stau la îndoială, [a]r fi bine să plece macar pentru vreo cîteva [z]ile în călătorie prin România și să se convingă că avem o Țară frumoasă ca-n povești cu un potențial economic capabil să asigure nu numai necesitățile interne ale României reîntregite, dar și cu mari posibilități pentru export, cu oameni buni la suflet, primitori și săritori la nevoie și că, în sfîrșit, acești oameni sînt adevărații noștri frați. Dar istoria se repetă. Așa cum în 1917-1918 salvarea noastră a constat în Unirea cu Țara, [a]șa și acum: salvarea de dezmățul forțelor imperiale pe plaiul nostru e numai și numai în reunirea cu Țara. Să cugetăm un pic. Poate oare «republica Moldova» să țină piept armatei imperiale rusești? Ori mai stă cineva la îndoială că noi nu luptăm cu «separatiștii [s]mirnoviști», ci anume cu imperiul rus, care visează să-și refacă hotarele de altă dată? Dar care e garanția că ostilitățile se vor [l]imita cu zona Transnistriei și focul nu se va extinde și în dreapta Nistrului? Tare mă tem că într-o bună zi ne vom trezi cu trupele rusești la Prut și atunci ce ne facem. Atunci vom vrea să ne unim cu Țara, dar va fi prea tîrziu, căci truplele imperiale nu ne vor permite s-o facem. Fiți atenți, primele semnale în acest sens le avem de acum: la sud au început să-și facă mendrele din nou găgăuzii, iar coloana a 5-a de pe întreg teritoriul republicii așteaptă momentul prielnic pentru a ne înfige cuțitul în spate. Concomitent, slavii ne-au declarat și un război economic deschis dorind să ne pună cu totul în genunchi, să paralizeze definitiv economia republicii și să provoace nemulțumirea maselor largi pentru starea mizerabilă în care s-au pomenit. Cu atît mai mult că forțele neobolșevice din republică atîta și fac: toarnă mereu benzină în foc, instigînd lumea, că chipurile Frontul Popular e de vină, că lui i-a trebuit limbă, grafie, tricolor, imn de stat și, în genere, ieșire din imperiu. Și, din păcate, acești farisei mai au încă credibilitate la oamenii simpli și necăjiți.
A sosit timpul să înțelegem cu toții că de la răsărit tot timpul au venit peste noi numai nenorociri și același lucru se întîmplă și azi. Și toate acestea din cauza că încă nu înțelegem că sîntem români și că doar împreună cu adevărații noștri frați putem exista.
Eu nu exclud că într-o bună zi «fratele mai mare» ne va opri curentul electric, gazul, va înceta livrările de combustibil, materie primă ș.a.m.d. Sau va ridica prețurile în așa măsură ca să nu le mai putem procura. Ce vom face atunci, frații mei? Vom trîmbița și în continuare că noi vrem să fim independenți, că nu ne unim cu nimeni?
Salariile medii în România la ora actuală constituie aproximativ 30 mii de lei. Și acum faceți o analiză: o pereche de pantofi costă în jurul la 3 mii de lei, un costum — aproximativ 6 mii de lei, un kg de carne — 400 lei, un kg de salam uscat — aproximativ 600 lei, un kg de cartofi — 80 lei, un autoturism «Dacia» — 800 mii lei ș.a.m.d. Deci, care e puterea de cumpărare a unui salariu în România? Dar în republica «independentă, integră și indivizibilă» Moldova? Cred că nu e greu să ne dăm seama că frații noștri de peste Prut trăiesc cam de vreo 6-8 ori mai bine ca noi. Aceste argumente le-am adus pentru cei care judecă cu burta, căci pentru adevărații patrioți dragostea de țară și neam ține de domeniul spiritului și sufletului. Așadar, va veni clipa cînd și cei care judecă cu burta își vor da seama că împreună cu România le va fi cu mult mai bine. Iar între timp frații noștri de peste Prut fac tot posibilul să ne ajute și trebuie să fii orb sau nebun să nu vezi asta...
Cu această ocazie vreau să le aduc calde mulțumiri și totală recunoștință fraților mei din Brașov, cu care raionul Strășeni, cu concursul secției raionale a F.P.C.D., a stabilit cele mai strînse legături.
Astfel prefectura județiană Brașov, cu suținerea materială a mai multor întreprinderi și sindicate din municipiu, întrețin pe contul lor la studii în liceele din Brașov 42 de elevi din raion. Pe lîngă toate le pun la dispoziție pe gratis de fiecare dată autocare cu care îi aduc din cînd în cînd acasă, la părinți și-i duc din nou la studii. Recent m-am întors din Brașov și am fost foarte plăcut surprins cînd am aflat că filiala județiană Brașov a Asociației mondiale «Pro Basarabia și Bucovina» și Fundația culturală «Neamul Românesc» din proprie inițiativă au instituit o tutelă asupra elevilor-liceiști din Basarabia, se interesează de problemele lor, le ajută cu ce pot și le organizează diferite excursii cu autocarul sau cu vagoane speciale prin Țară, în locurile cele mai pitorești și la monumente istorice. Și în acest caz unele întreprinderi din localitate, dintre care în mod deosebit aș menționa regionala C.F.R. Brașov, iau toate cheltuielile pe seama lor.
S-au înfiripat și multe legături economice directe între întreprinderile din Strășeni și Brașov. Iar între 4 și 14 mai curent Camera de comerț și industrie din Brașov, conform unei înțelegeri mai vechi, a organizat pe contul ei niște cursuri de marketing și management special pentru o grupă din Bsarabia din care 4 persoane din rnul Strășeni. Și această acțiune a fost completată cu organizarea unor excursii de agrement la Sinaia și Poiana Brașov, cu vizitarea a mai multe întreprinderi importante din municipiu, cu stabilirea multor relații economice și de suflet.
Le mulțumesc din inimă fraților mei de la Camera de comerț și în special dnilor Mircea Florescu, Ionel Florescu și dnei Otilia Vintilă care ne-au tratat în tot acest răstimp ca pe niște oaspeți scumpi și au făcut mari cheltuieli cu noi. De altfel, Camera de comerț a acceptat cu bunăvoință să vină cu același corp de profesori, care ne-au ținut și nouă prelegerile, și la Chișinău pentru a pregăti aici pe loc mai mulți specialiști în domeniul marketingului și a managementului, lucru pe care sper să-l organizăm noi, Frontul Popular, împreună cu Camera de comerț din Chișinău pe la mijlocul verii.
Între timp, doritorii de a se iniția în acest domeniu (ingineri, economiști), fără de care nu poți păși în economia de piață pot să se înscrie la secretariatul F.P.C.D. unde vor afla și alte amănunte.
Și dacă am povestit cîte ceva din vizita mea la Brașov aș mai vrea să menționez despre întîlnirea pe care am avut-o cu mai mulți reprezentanți ai partidelor și formațiunilor politice și culturale din Brașov, cu conducerea județiană. Vreau doar un moment să accentuez: toți, independent de coloratura politică, sînt îngrijorați de evoluția evenimentelor din Republica Moldova, sînt gata să ne vină în ajutor, doresc fierbinte Reîntregirea cît mai grabnică și sînt de acord că Mircea Druc ar putea fi al II-lea Alexandru Cuza ce ar realiza acest deziderat sfînt.
Mai trebuie ca și noi, basarabenii, să nu rămînem în urma trenului și să participăm activ la alegerile viitorului președinte al României Reîntregite.
Așa să ne ajute Dumnezeu.
Sursă: Țara, Nr. —, 2 iunie 1992, pagina 1, coloanele —.
