Deși Republica Moldova ca teritoriu este un stat mic, trebuie menționat că zonele ei geografice prin potențialul economic se deosebesc esențial una de alta. Aceasta se explică într-o anumită măsură prin condițiile lor naturale și climaterice.
Nu este însă lipsită de temei părerea mai multora că dezvoltarea economică avansată a unor zone în detrimentul altora a fost o politică ce a avut scopuri bine chibzuite. Se pune la îndoială faptul că de-a lungul Nistrului, mai cu seamă în partea stîngă (Rîbnița, Dubăsari, Tiraspol, Dnestrovsc), au fost construite mari întreprinderi numai din cauza politicii greșite a fostei conduceri a republicii.
Datorită acestui fapt potențialul economic în zona din stînga Nistrului este cu mult mai mare decît în alte zone ale republicii și constituie circa 37 la sută din tot potențialul economic al republicii. Astfel, avînd o cotă de 17 la sută (împreună cu or. Bender) din populația întregii republici, în această zonă în a. 1991 s-a furnizat producție industrială în sumă de peste 7 mlrd. de ruble, ceea ce constituie 36 la sută din volumul total de producție, iar mărfuri de consum popular s-au produs în sumă de 4,4 mlrd. de ruble. O mare parte a industriei ușoare a republicii este concentrată în această zonă, unde s-a produs 43 la sută din volumul ei total. Aici se produce 87,5 la sută din energia electrică din republică, întregul volum de mașini electrice mari, transformatoare de forță, mașini de turnătorie, autoremorci, laminate, ardezie, țesături de mătase și bumbac.
Dispunînd de cele mai fertile pămînturi irigabile, în raioanele vizate s-a obținut în anul precedent 38 la sută din legumele și 23 la sută din fructele recoltate pe teritoriul întregii republici. Să vedem, deci, care-s pagubele pricinuite economiei naționale a republicii ca urmare a conflictului armat.
1) În domeniul industriei, transportului și asigurării cu combustibil:
În perioada anului 1991 și a primului semestru al anului curent întreprinderile subordonate Ministerului Industriei și Energeticii, Departamentului pentru Industria Ușoară, Asociației «Marfconsum», altor ministere și departamente ale republicii în urma blocării căii ferate, a podurilor, rutelor din partea Transnistriei, nelivrarea materiei prime, a materialelor de către furnizorii din această regiune au funcționat insuficient, cu un ritm scăzut. Multe întreprinderi și secții au staționat ori au lucrat conform unui grafic redus, ca rezultat colectivele de muncă au suferit mari pierderi, iar economia națională și populația nu au primit producție și mărfuri în valoare de sute de milioane de ruble.
Întreprinderile Departamentului Industriei Ușoare al republicii în anul curent au fabricat mai puțină producție decît se cuvenea în sumă de 150 mln. de ruble, iar în expresie naturală aceasta constituie 422 mii perechi de încălțăminte, 636 mii m țesături de mătase și multe altele.
În timpul acțiunilor militare la fabrica de filatură din Bender s-a produs un incendiu al depozitului, în urma căruia a ars o mare cantitate de bumbac, pierderile constituind mai mult de 90 mln. ruble.
În legătură cu închiderea conductei de gaz fabrica «Ionel» din Chișinău a fost nevoită să trimită lucrătorii în concediu fără remunerare. Aceeași situație este înregistrată și la alte fabrici.
Cele mai mari pierderi le-au suferit întreprinderile Ministerului Industriei și Energeticii al Republicii Moldova, care din cauza conflictului armat, cît și din cauza nelivrării materialelor și blocării căii ferate au înregistrat pierderi de producție în sumă de peste 500 mln. ruble.
Din cauza acțiunilor militare staționează aproape toate întreprinderile orașului Bender, pierderile de producție numai la întreprinderile subordonate Ministerului Industriei și Energeticii și Departamentului pentru Industria Ușoară situate în acest oraș alcătuiesc mai mult de 30 mln. ruble pe zi. S-au produs mari distrugeri la întreprinderile «Electrofarfor», «Moldavkabeli», «Electroaparat», «Fanerodetali», la alte fabrici și uzine.
Prelungirea acțiunilor militare, blocada căilor ferate, deconectarea gazului, nelivrarea materiei prime din Ucraina și Rusia poate să aducă pînă la sfîrșitul anului pierderi (fără industria alimentară) în proporție de 15 mlrd. ruble, inclusiv orașului Bender — 4 mlrd. ruble.
În urma războiului declanșat într-o mare măsură a avut de suferit și transportul. A suferit îndeosebi sectorul de cale ferată Bender. Din 44 de obiecte ale căii ferate din acest oraș au fost distruse și deteriorate 23 obiecte în sumă de peste 100 mln. ruble, iar în total direcția căii ferate a suferit pierderi de peste 200 mln. ruble. Transportul auto s-a ales în prima jumătate a anului cu pierderi în sumă de 74 mln. ruble. Pierderi considerabile au înregistrat întreprinderile rutiere, navigația fluvială. Numai pentru restaurarea podurilor distruse la Gura Bîcului, Dubăsari și Vadul lui Vodă sînt necesare 65 mln. ruble. În total în complexul de transport și rutier pierderile constituie circa 450 mln. ruble.
În urma blocării căii ferate din partea stației Bender în trimestrul trei al anului 1991 n-au fost livrate republicii mai mult de 114 mii tone de produse petroliere, iar în prima jumătate a anului curent această cifră s-a dublat.
La baza de combustibil din Tiraspol s-au adunat mii de tone de cărbune, care n-a fost vîndut consumatorilor din cauza conflictelor armate și care s-a aprins, aducînd pagube esențiale. Din pricina nelivrării combustibilului către consumatori, pierderile directe ale Asociației de stat de producție pentru combustibil au constituit în perioada anului 1991—iunie 1992 mai mult de 750 mln. ruble.
În legătură cu închiderea gazoductului Tiraspol — Chișinău numai în primele 10 zile n-au fost livrate 27 mln. m. cubi de gaze. N-a fost livrat în anul curent și gaz lichefiat — 7 mii tone. Trebuie menționat că gazul natural nu este livrat numai în orașul Chișinău, raioanele Anenii Noi, Ialoveni, Criuleni, Orhei și Rezina. În celelalte 22 raioane, unde deja a fost conectat gazul, aprovizionarea este normală.
În urma conflictului militar la hidrocentrala din Dubăsari au fost distruse pe deplin sau parțial transformatoare și substații, linii electrice de tensiune înaltă și joasă, case de locuit și alte obiective, pentru restaurarea cărora va fi nevoie de peste 150 mln. de ruble.
Pe data de 3.07.92 au fost deconectate două linii electrice de tensiune înaltă 330 kv — Dnestrovsc-Chișinău, avariată linia Dnestrovsk-Bălți și deconectate 4 linii de 110 kv ce leagă Rîbnița cu raioanele Rezina, Șoldănești, Camenca, Orhei. În total capacitățile electrice deconectate constituie 50 la sută din necesitățile noastre minimale. Aceasta a dus la staționarea majorității întreprinderilor republicii. Lucrează fără întrerupere întreprinderile care asigură necesitățile vitale.
2) În complexul agroindustrial:
Foarte mari sînt pagubele aduse și complexului agroindustrial. Aprovizionarea neritmică și insuficientă cu carburanți și lubrifianți, cu pesticide, îngrășăminte minerale și mijloace tehnice, reducerea suprafețelor însămînțate, imposibilitatea îngrijirii culturilor din lunca Nistrului din cauza războiului au adus la mari pierderi. În anul curent n-au fost însămînțate 1300 hectare cu legume, 280 — cu cartofi și alte culturi. Numai pierderile din cauza neîndeplinirii lucrărilor în livezile din raioanele Dubăsari, Grigoriopol și Slobozia și nerecoltarea roadei vor constitui circa 450 mln. ruble.
Au fost aduse pierderi materiale în sumă de 274 mln. ruble și întreprinderilor industriei alimentare din raioanele răsăritene. Numai în anul curent din cauza acțiunilor militare pierderile la fabrica de conserve din Coșnița și la agrofirma «Varnița» vor atinge circa 400 mln. ruble. Din această cauză laptele nu se transportă la întreprinderile de prelucrare din Rîbnița, Dubăsari, Bender. Astfel laptele din raioanele Șoldănești, Rezina și Camenca se transportă la Florești, Soroca, Orhei, iar din raioanele Căinari, Ștefan Vodă, Căușeni — la Combinatul de lapte din Chișinău.
Întreprinderile agroindustriale suportă pierderi suplimentare și din cauza deconectării gazului. De exemplu, abatorul cu instalații frigorifice din Bulboaca și secția de prelucrare a păsărilor din această pricină nu lucrează în genere. În total pe complexul agroindustrial în anul 1991 și prima jumătate a anului 1992 pierderile s-au ridicat la circa 3,5 mlrd. ruble.
3) În sfera socială:
Agravarea conflictului s-a răsfrînt serios în comerț și alimentația publică. În orașele Bender și Dubăsari practic toate întreprinderile de acest profil sînt distruse și prădate. Un grad sporit de distrugeri au 51 de magazine și chioșcuri, 35 de întreprinderi de alimentație publică, pentru restabilirea cărora va fi nevoie de cel puțin 600 mln. ruble în prețuri curente. Numai în perioada din 19—30 iunie anul curent în localitățile din zona conflictului s-au prădat din întreprinderile de comerț și alimentația publică diferite mărfuri în valoare de peste 70 mln. ruble. Astfel, pierderile directe suferite de organizațiile și întreprinderile comerciale, precum și din sistemul de aprovizionare tehnico-materială au constituit circa 780 mln. ruble.
În urma acestui război în zona de acțiuni sînt avariate 28 instituții de învățămînt preșcolar, 41 școli generale, 8 școli tehnico-profesionale, 2 școli medii de specialitate și 3 așezăminte de tip internat. Pentru restaurarea acestor obiective trebuie 1,3 mlrd. ruble în prețuri curente.
Din cauza acțiunilor de terorizare a populației peste 13 mii de copii și adolescenți au fost nevoiți să părăsească locurile de baștină, pentru întreținerea cărora se cheltuiesc zilnic 2,7 mln. ruble.
Au suferit în această zonă sanatoriile, muzeele, bibliotecile, casele de cultură. Pentru restabilirea lor este necesară o sumă de peste 200 milioane de ruble.
4) Relații bugetare:
În legătură cu ruperea de către raioanele răsăritene a legăturilor cu bugetul republican, iar mai apoi și prin pierderile directe, pricinuite de război, bugetul a înregistrat un deficit enorm, ca urmare republica suportînd dificultăți mari și, în primul rînd, în ceea ce privește rezolvarea problemelor sociale.
Astfel, pentru anul 1991 s-a calculat că în localitățile răsăritene veniturile bugetelor de toate nivelurile trebuia să constituie 1,4 mlrd. ruble, sau 24 la sută din suma totală a veniturilor formate pe teritoriul republicii. Din această sumă 220 milioane ruble se prevedeau pentru finanțarea instituțiilor social-culturale de însemnătate republicană.
Trebuie menționat că în anul […] numai impozitul pe circulația […] ramura vinificării trebuia să [con]stituie 235 milioane de ruble, […] după cum se știe, materia […] pentru această producție se […] în temei pe teritoriul din […] dreaptă a Nistrului.
Așadar, începînd cu 1 a[prilie] 1991, tuturor întreprinderilor […] organizațiilor situate pe teri[…] stîng li s-a interzis să verse mij[loa]ce în fondul republican de st[abili]zare a economiei, în fondul s[…] al republicii. Tot din acest mome[nt] instituțiile bancare au încetat […] efectua defalcări din impozite[…] veniturile teritoriale în bugetul [re]publican. Ca rezultat, în anul tre[cut] suma care urma a fi transferată [bu]getului republican de pe terito[riul] orașelor și raioanelor răsărite[ne] trebuia să constituie 1 mlrd. 65 m[ln.] ruble, dintre care au fost transfe[ra]te doar 332 mln. ruble. Concomi[tent] pe acest teritoriu au fost efectua[te] cheltuieli care erau prevăzute […] bugetul republican.
În bugetul de stat centralizat […] semestrul 1 al anului 1992 au […] incluse și bugetele orașelor și [rai]oanelor răsăritene. Veniturile for[ma]te pe acest teritoriu calculate d[in] indicatorii principali de dezvolta[re] s-au determinat în sumă de […] mlrd. ruble. Din volumul total […] veniturilor, formate pe teritoriu, [ur]mau a fi încasate în bugetele loca[le] 822 mln. ruble, iar restul — 2,4 m[lrd.] ruble — în bugetul republican. […] părere de rău, în timpul actual […] există nici un fel de relații buge[tare] în acest domeniu.
Evenimentele ce au loc în stîng[a] Nistrului au condus la încordarea situației pe piața muncii în legătu[ră] cu necesitatea plasării în cîmp[ul] muncii și a refugiaților. Număru[l] refugiaților astăzi constituie pes[te] 45 mii persoane, inclusiv apți de muncă circa 18 mii persoane. Creș[te] numărul persoanelor ce sînt la căutare de lucru. La mijlocul lu[nii] iunie a. c. numărul persoanelor neîncadrate în cîmpul muncii luate la evidență de oficiile respective constituie peste 20 mii persoane, dintre care mai mult de 900 persoane au fost înregistrați ca șomeri.
În concluzie ținem să menționăm că pierderile aduse republicii de dezmățul armat se ridică la sume uriașe — la cifra de 10 miliarde de ruble. Pentru reparațiile obiectivelor deteriorate sînt necesare 12—13 mlrd. ruble în prețuri curente. Dar cu regret distrugerile mai continuă. Pierderile materiale însă nu pot veni în contrapunere cu viețile omenești pierdute, cu copiii rămași orfani, cu persoanele schilodite și rănile pricinuite pămîntului nostru strămoșesc.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 96 (17966), 11 iulie 1992, pagina 2, coloanele —.
