Miercuri, 18 martie, ședința Parlamentului, prezidată de Președintele lui, dl A. Moșanu, s-a început cu discutarea în preliminar a Bugetului Republicii Moldova integrale pentru primul semestru al anului 1992. Informația de rigoare a fost prezentată de ministrul economiei naționale și finanțelor al republicii, dl C. Tampiza. Am subliniat mai sus cuvintele «integrale» și «primul semestru» din următoarele motive, invocate de raportor. Republica Moldova a fost recunoscută de O.N.U. și de zeci de state în frontierele ei constituționale și, prin urmare, bugetul ei trebuie calculat anume în acest mod: Bugetul se propune să fie examinat și adoptat doar pentru primul semestru din cauză că în condițiile liberalizării prețurilor, și prin urmare, ale scăderii capacității de cumpărare a rublei, un buget cît de cît echilibrat poate fi elaborat doar pentru o secvență de timp limitată.
Discuțiile au fost foarte tensionate. Tensionare provenită din două motive. Primul: o serie de deputați a cerut ca mai întîi să se adopte o lege generală referitoare la impozite, ca să se știe cu precizie din care decontări și din care sume se va alcătui partea veniturilor Bugetului. Guvernul, în persoana dlui C. Tampiza, a afirmaat, că legislația existentă cu privire la impozite permite calcularea părții veniturilor bugetare. Concomitent o parte dintre deputați a insistat să se discute mai întîi partea cheltuielilor bugetare, și tocmai după aceea, în conformitate cu necesitățile, să se proiecteze partea veniturilor, prin urmare, și cotele impozitelor. Altă parte a deputaților a cerut contrariul — mai întîi să se discute veniturile, iar apoi cheltuielile, motivînd că fiecare gospodar își aranjează cheltuielile în conformitate cu veniturile pe care le va avea la sigur, și nu doar proiectate.
Pînă la urmă deputații au decis să se lucreze în comisii pentru a discuta cotele impozitelor pe valoarea adăugată și a accizelor, după care lucru să se repună chestiunea în discuție, avînd la mînă structura respectivă a Bugetului.
De asemenea în ședința de dimineață a fost luat în discuție într-o nouă redacție proiectul Legii Republicii Moldova cu privire la victimele represiunilor politice, temă abandonată încă în decembrie trecut. Deputatul Gh. Ghimpu, care a prezentat informația respectivă, a accentuat că a fost nevoie nu de corectări separate ale proiectului vechi, ci de un proiect alcătuit pe principii noi, însă ținîndu-se cont de discuția precedentă din Parlament, de actele legislative de acum adoptate cu privire la înlesnirile de care se bucură reprimații, precum și de opiniile victimelor represiunilor. În specificare vom spune că pentru realizarea acestui proiect vor fi necesare mai mult de 385 milioane de ruble, jumătate din care se propune să fie puse pe seama bugetului republicii, iar altă jumătate — pe seama bugetelor structurilor administrative locale. Realizarea proiectului se propune să dureze pînă în anul 1995. Proiectul, după discuție, a fost adoptat în prima lectură.
Joi dimineața ședința parlamentului a început cu «Ora Guvernului». Prim-ministrul Republicii Moldova, dl V. Muravschi, a prezentat o informație referitoare la starea economică și social-politică a Republicii la momentul actual, accentuînd că procesul reducerii volumului producției continuă să se aprofundeze atît în sfera industriei, cît și în cea a agriculturii, drept cauză servind ruperea (nu din inițiativa Moldovei) a legăturilor dintre agenții economici tradiționali. În concluzie la acest compartiment Prim-Ministrul a accentuat necesitatea intensificării reformei economice, în special a privatizării, deetatizării proprietății de stat și înviorarea pe acest temei a vieții economice în statul nostru.
Al doilea compartiment al comunicării dlui V. Muravschi a vizat situația social-politică, în special situația de agresiune militară, cu care avem de-a face în Transnistria. Există două căi de soluționare a problemei, a constatat Domnia sa: declararea mobilizării totale în Moldova și izgonirea agresorilor cu forța armelor — prima. Și a doua — calea concilierii, calea tratativelor, calea civilizată. Asupra acestei modalități și insistă Guvernul, care la ultima ședință din ajun, noaptea tîrziu, a adoptat o hotărîre, pe care Prim-Ministrul a și propus-o parlamentarilor spre discuție. Ea prevede în fond două soluții: crearea unui județ special în Transnistria cu centrul la Dubăsari și elaborarea actelor legislative necesare pentru crearea unei zone economice libere în Transnistria, evacuîndu-se de acolo în prealabil trupele de agresiune, desființîndu-se trupele paramilitare, restabilindu-se organele puterii de stat ale Republicii Moldova în toate localitățile și la toate nivelurile. Hotărîrea Guvernului conține încă o înlesnire pentru populația de limbă rusă din această zonă — prelungirea termenului de aplicare a limbii de stat pînă în anul 2000.
Dl V. Muravschi a răspuns la un mare torent de întrebări ale deputaților. Pînă la urmă s-a ajuns la concluzia ca deputații, împreună cu membrii Guvernului, să discute această hotărîre în cadrul cluburilor. După pauză coordonatorii cluburilor au făcut comunicările respective, în care, cu unele rezerve, toate au căzut de acord cu condițiile propuse de Guvern pentru ameliorarea conflictului armat. Apoi s-a alcătuit o comisie, constînd din coordonatorii cluburilor de deputați și membrii prezidiului sesiunii, care să alcătuiască textul unei hotărîri speciale a Parlamentului. În ședința de seară această hotărîre a fost adoptată (se publică în numărul de astăzi al gazetei noastre).
De asemenea în cadrul ședinței de seară dl L. Talmaci a fost confirmat în postul de guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova.
Deputații vor reveni la ședința în plen marți, 24 martie.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. —, 21 martie 1992, pagina 1, coloanele —.
