După cum era și de așteptat, conflictul de la Dubăsari a stîrnit un val de minciuni și ură îndreptate (a cîta oară!) împotriva moldovenilor. În presa moscovită sînt intervievate «jertfele naționaliștilor», neobositul Nevzorov cheamă prin intermediul televiziunii leningrădene voluntarii să plece în Transnistria: «Nașih biut!», iar în fața Reprezentanței Moldovei la Moscova Kogan și echipa sa de «patrioți» organizează pichetări cu lozinci «Ubiiți» și previn că vor lua cu asalt clădirea... În această atmosferă a avut loc și conferința de presă, la care au participat: I. Ciubuc, reprezentantul permanent al Moldovei la Moscova, N. Chirtoacă, directorul general al Departamentului de stat în problemele militare, general-maiorul T. Dabija-Kazarov, comisarul militar al republicii, O. Nantoi, directorul serviciului de analiză politică și informații.
Precum a menționat la deschiderea întîlnirii dl T. Ciubuc, scopul provocației de la Dubăsari era de a face să eșueze convorbirile Președintelui Snegur cu liderii Comunității Statelor Independente. Dacă separatiștii n-ar profita de sprijinul armatei și al unor forțe din centru, a spus dumnealui în continuare, atunci mai ușor am găsi limbaj comun și soluții rezonabile.
Dl Chirtoacă împreună cu generalul-maior Dabija-Kazarov au sosit la Moscova pentru a se întîlni cu E. Șapoșnikov, ministrul apărării, avînd scopul să-l convingă pe mareșal să intervină pentru a dezarma formațiunile mercenarilor și a preveni amestecul armatei în conflicte. Ministerul Apărării al U.R.S.S., chiar dacă nu a fost implicat în mod direct în această confruntare, nu și-a dat osteneala să intervină pentru a opri amestecul comandantului din Transnistria în treburile interne ale Republicii Moldova și în evenimentele recente de la Dubăsari.
Dl Chirtoacă s-a referit în detaliu la situația creată și motivele conflictului. El a spus că declarația generalului Iakovlev comandantul armatei 14, prin care acela își asumă funcțiile Departamentului de securitate și apărare a Transnistriei, este o dovadă elocventă despre joncțiunea directă a militarilor cu separatiștii, procedura fiind aceeași ca în Țările baltice: adunările de ofițeri au hotărît de a trece împreună cu unitățile respective sub jurisdicția noilor formațiuni statale, hotărîri care, după cum se vede, valorează mai mult decît chiar ordinile ministrului apărării Șapoșnikov. Nu avem nici o îndoială că general-locotenentul I. Morozov, comandantul districtului militar Odesa, este de asemenea printre liderii proceselor separatiste. Anume armata a aprovizionat regimentul «Dnestr», precum și detașamentele muncitorești de autoapărare, cu automate Kalașnikov, mașini blindate și chiar tancuri. Este vorba, de fapt, de bande de mercenari care-i slujesc pentru plată pe separatiști să terorizeze populația.
Dl O. Nantoi, ca membru al comisiei de conciliere, a menționat că nici o inițiativă a conducerii republicii de a stabili un dialog nu a fost susținută de separatiști. Tot din această cauză nu s-a realizat nici un punct din tratatul de conciliere, au fost zădărnicite și eforturile a două comisii respective din Federația Rusă. Iar după alegerile de la 1 decembrie din Transnistria s-a început o campanie agresivă de lichidare a structurilor de stat ale Moldovei în această zonă. De acum doi ani locuitorii din partea stîngă a Nistrului sînt terorizați prin dezinformare, ațîțarea spiritelor, avertizări cum că dacă vor rămîne în cadrul Republicii Moldova vor fi alipiți la România.
Asemenea practică poate fi calificată drept provocație politică bine pusă la punct. În atmosfera fărădelegilor din Transnistria se consolidează structurile militar-totalitariste, se conturează tot mai clar faptul că aici confruntarea poartă un caracter politic, și nu național.
A urmat imediat întrebarea corespondentului de la radio Rusia: «Dacă nu e vorba de un conflict din motive naționale între moldoveni și ruși, atunci de ce este implicată în el armata?».
«Din nenumăratele întîlniri cu militarii din Tiraspol, a răspuns dl Chirtoacă, am tras concluzia că ei sînt special induși în eroare prin zvonurile cum că vor fi în timpul apropiat privați de garanții sociale și drepturi, deși pînă în prezent nici un ofițer n-a fost supus discriminării... N-am avut și nu avem probleme cu armata din partea dreaptă a Nistrului. Pe cînd în cealaltă parte armata servește obiect al manipulărilor primitive și speculațiilor politice».
S-a dat răspuns și la alte întrebări. Bunăoară: ce măsuri a luat conducerea republicii pentru a stinge focarul confruntării, dacă au fost luate contactele cu centrul, au fost sau nu dezarmate formațiunile separatiștilor, care poate fi evoluția eventuală a situației. Cei mai activi și totodată cei mai agresivi (ceea ce nu e de mirare) s-au dovedit a fi ziariștii de la programul informativ «Vesti», săptămînalul «Russia». Dar și ai noștri au fost la nivel. Celor prezenți li s-a spus deschis că mass-media din centru își permite adesea comentarii necorecte. Să nu uităm că fiecare cuvînt spus ori scris are o rezonanță colosală în republică și poate provoca consecințe grave. Guvernul rus n-a recunoscut nici azi pretinsele republici și, deci, cel ce merge pe calea dezinformării își asumă o răspundere morală susținînd separatiștii. Cu părere de rău, există o goană după senzații, care deformează conștiința oamenilor. A face interviuri cu alde Smirnov, Maracuța și K°, înseamnă a dăuna nu numai Moldovei, ci și relațiilor ei cu Rusia.
(Prin telefon de la Moscova).
Sursă: Moldova Suverană, Nr. —, 18 decembrie 1991, pagina 1, coloanele —.
