PPresa 90-92Arhivă de presăÎnapoi la 18 decembrie 1991
Caută în arhivă⌘K
Moldova SuveranăNr. — · Pagina 1 · Coloanele —

Semnalează o problemă

Despre: „Pentru o libertate, pentru un ideal”

Ce vrei să faci?

Pentru o libertate, pentru un ideal

De Maria Lapușneanu; foto de V. SafulinSecțiune In memoriam
Textul articolului

17 decembrie. Zi de iarnă cu soare și fără zăpadă. Țara Moldovei e îndoliată. La multpătimita Catedrală din Grădina publică a Chișinăului plîngea un popor, suspina pămîntul sub picioare. În rîndul martirilor acestei Patrii s-au mai înscris patru — Gheorghe Cașu, Valentin Mereniuc, Ghenadie Iablocico, Mihai Arnăutu. Aici ardeau lumînări, era tăcere, erau lacrimi. Preoți mari au făcut serviciul divin. Două sicrie, cu Gheorghe și Ghenadie, doi miri făr'de mirese, cu cruci la căpătîi în loc de coroane de cununie, însoțiți de vornicei și druște cu chipurile încristate de durere, legați la mîini cu batiste avînd colțurile în jos, treceau pe aleile parcului. Ceilalți doi, miri și ei în sicrie, Valentin și Mihai au trecut pe drumurile satelor copilăriei lor — Bilicenii Vechi și Cărpineni. Pentru ultima dată au trecut.

În parcul Catedralei — mii de oameni. Cum, Doamne, încumeți să lași chinuit atît de mult un popor, să plîngă bărbații lui? De ce atîta năpastă? Cine ne va face dreptate aici pe lumea aceasta? Cum să bați mătănii cînd sălbaticul vine peste tine, — vorba poetului Grigore Vieru.

La mitingul de doliu conducerea republicii, parlamentari, miniștri, prezentă fiind la funeralii, și-a plecat fruntea în fața părinților, rudelor, prietenilor celor plecați în lumea tăcerii. La funeralii a asistat o delegație a Sovietului Suprem al Republicii Belarus.

Tineri, negreșiți încă la vîrsta lor, au lăsat în chinul durerii sufletești patru mame, văduvindu-le de bucuria de a-i săruta pe frunte, de a crește nepoței, de a le fi ei sprijin la anii bătrîneței. Cumplite vremuri, blestemat noroc.

Patru file de destin stropite cu sînge. Patru vieți smulse din tulpina Moldovei. Porumbeii fîlfîiau spre cer, arătîndu-le parcă drumul pe care au a merge.

Apoi cei doi chișinăueni au fost duși la statuia Ștefan cel Mare. De asemenea și fotografiile băieților de la țară. Și toți ei au fost primiți sub crucea Voievodului, intrînd în straja Măriei sale.

Astfel s-au jertfit pentru un neam de viță rară, pentru o libertate, pentru un ideal. Cu voia lui Dumnezeu au plecat în ceruri.

Sursă: Moldova Suverană, Nr. —, 18 decembrie 1991, pagina 1, coloanele —.

Trimite corectura

0 modificări la „Pentru o libertate, pentru un ideal”. Un redactor le verifică înainte să apară pe site.

Îți scriem după ce e verificată.

Acest articol · p.1