Pe unda democratizării societății noastre au luat naștere zeci de mișcări politice și de partide noi. Însă în toate republicile domină de fapt fronturile populare. Sub drapelul restructurării ele au stat în fruntea luptei cu «himera comunistă» pentru renașterea limbilor și originalității naționale, schimbarea modului de viață, democratizarea ei. Cucerind astfel simpatiile a sute de mii de oameni, cei din fronturile populare au reușit într-un șir de republici și regiuni să învingă la alegerile în soviete, iar acum, luînd puterea în mîinile lor, așa ca partidul comunist mai înainte, stabilesc dictatura lor, schimbînd brusc cursul spre naționalizarea tuturor sferelor vieții în republici.
Acest proces n-a ocolit nici Moldova noastră. Și aici conduce balul Frontul Popular. Toți joacă așa cum le cîntă el la Chișinău și în ansamblu pe malul drept al Nistrului: și parlamentul, și partidul comunist, și sindicatele. Numai aici, la noi, pe teritoriul din stînga Nistrului, precum și cei din Găgăuzia încearcă să se împotrivească FPM. Dar și la noi au apărut și acționează grupe ale Frontului Popular. Ce reprezintă ele, ce scopuri urmăresc. Aceasta putem să înțelegem din convorbirea corespondentului nostru cu A. R. Catana, președintele interimar al grupei din Rîbnița a FPM.
– Alexei Romanovici, povestiți, Vă rog, ce reprezintă grupa din Rîbnița a FPM, sînt oare în ea rîbnițeni băștinași, ce scopuri și sarcini stau în fața membrilor ei?
– Secția noastră a FPM reprezintă un grup compact, unit, dar, spre regret, nu prea mare de tovarăși de idei, în temei moldoveni de naționalitate. În ea e deosebit de mare procentul rîbnițenilor băștinași, dacă pot fi considerați așa oamenii ce s-au născut în raion, însă care locuiesc acum în oraș. De rînd cu cei tineri mai sînt și oameni în vîrstă, care la vremea lor au terminat școala moldovenească și cărora le place limba noastră veche, obiceiurile și tradițiile poporului. Țelurile noastre reiese din programul FPM și nu se deosebesc aproape cu nimic. Sarcina noastră principală este renașterea limbii materne, acordarea de ajutor la deschiderea în oraș a unei școli medii cu predare în limba moldovenească. Principala problemă politică, însă, e lupta pentru o Moldovă unică, adică pentru integritatea teritoriului ei. Noi toți, moldovenii, avem rude peste Nistru și n-am vrea să trăim în diferite formațiuni statale, cu atît mai mult că sîntem consîngeni. Deatîta țelul nostru politic principal este să obținem integritatea Moldovei.
– Spuneți, Vă rog, sînt oare obstacole în activitatea grupei FPM, și dacă sînt, apoi din partea cui și în ce formă se manifestă?
– Obstacole concrete, bineînțeles, din partea cuiva nu pot să numesc. Dar lupta tacită împotriva noastră se simte pretutindeni. Aceasta e și înțeles. De exemplu, n-avem la dispoziție o încăpere, unde am putea liber să ne adunăm și să discutăm problemele noastre. Eu personal de două ori m-am adresat președintelui comitetului executiv orășenesc A. V. Caminschi – l-am rugat să ne caute vre-o încăpere pe baza condițiilor de arendă, dar un răspuns concret așa și n-am primit. Aș vrea să mă înțelegeți drept – la Rîbnița ne aflăm într-o așa situație, încît singuri nu putem hotărî această problemă. Nu pot să vin la o oarecare întreprindere și să spun: «Iată eu sînt din Frontul popular și aș vrea să-mi închirieți o încăpere pe bază de arendă». Bineînțeles, aici nimeni nu mă va ajuta. Deaceea ar putea să-și spună cuvîntul președintele executivului sau președintele prezidiului Sovietului orășenesc. După cîte știu eu, consiliul unit al colectivelor de muncă dispune de o încăpere bună și de toate condițiile necesare pentru lucru.
– Dumneavoastră, probabil, aveți în vedere secția din Rîbnița a Uniunii oamenilor muncii?
– Da, aveți dreptate, anume secția Uniunii oamenilor muncii, condusă de directorul uzinei metalurgice A. C. Belitcenco. Membrii acestei secții, după părerea mea, nu se plîng de nearanjarea traiului lor. Deatîta activitatea le sporește, cresc și rîndurile lor. Iar la noi sînt chiar și unele cazuri de urmărire din motive politice. În special, la direcția de construcții №20. Noi nu sîntem în stare să le propunem oamenilor un adăpost, măcar cît de păcătos, pentru ca să aibă unde se întîlni și unde discuta, să clarifice pozițiile și, dacă le va convine scopul nostru, apoi să le propunem să intre în rîndurile noastre. Așa că pedica principală pentru noi la Rîbnița e lipsa încăperii. Iar restul e ceva firesc. Și totuși, odată ce am stat pe această cale, apoi n-avem de ce ne plînge de greutățile luptei, trebuie să le înfruntăm fără ajutorul cuiva.
– Ce se are în vedere prin cuvîntul «restul»?
– Restul înseamnă lupta ideologică, care se desfășoară la toate nivelurile. Noi nu sîntem de acord cu majoritatea rîbnițenilor, cu politica Partidului Comunist, Uniunii oamenilor muncii, consiliilor unite ale colectivelor de muncă, mișcării internaționaliste, cu ideile unor lideri și conducători ai orașului. Deatîta am și pornit pe calea de luptă a ideologiilor.
– Ideologii FPM pretutindeni se plîng de «separatismul internaționaliștilor» aparenți din stînga Nistrului, numind uneori chiar și oameni mai concreți – tiraspolenii și rîbnicenii. Dumneavoastră locuiți pe teritoriul din stînga Nistrului, în fiecare zi întîlniți zeci și sute de oameni, discutați cu ei pe diferite teme, inclusiv, probabil, și despre politică. Vedeți oare în acțiunile și intențiile acestor oameni separatism și dacă îl vedeți, apoi prin ce se manifestă el?
– În activitatea mea de toate zilele am legătură în temei cu oameni simpli – muncitori, maiștri, ingineri, reprezentanți ai unor profesii și opinii diferite, cu oameni ce nu stau la cîrmă. Deatîta am să vorbesc numai despre ei. Oamenii cu care intru în contact știu în majoritatea lor cu ce răsuflu eu și ce idei propovăduiesc. Uneori chiar și discutăm pe bază ideologică. Însă în timpul discuțiilor deseori mă conving, că între părerile mele și cele ale oponenților mei sînt foarte puține diferențe. Deaceea ar fi absurd să spunem că acești oameni sînt separatiști, tot așa, cum, de fapt, nu putem spune despre locuitorii Chișinăului și restului Moldovei de pe teritoriul din dreapta Nistrului că ei sînt naționaliști. Oamenii simpli în majoritatea lor își îndeplinesc îndatoririle în mod conștiincios și rar se amestecă în politică. Dacă și se amestecă, apoi nu sînt purtători ai separatismului. Se poate vorbi de separatismul unor lideri politici sau persoane ce pretind la acest rol. Da, într-adevăr există așa ceva. Dar să-i concretizăm și să le spunem pe nume, după părerea mea, nu are rost. Noi toți îi cunoaștem, iar cel ce nu-i cunoaște, apoi singur se va pricepe.
– Alexei Romanovici, cum Dumneata personal și membrii grupei vă uitați la țelurile programatice ale FPM în privința schimbării denumirii republicii în Republica Română Moldova, la posibilitatea reunirii în cel mai apropiat timp?
– Voi începe de la sfîrșitul întrebării. Chestia e aceea, că în documentele programatice ale congresului II al FPM n-a fost înaintată problema reunirii cu România. Nu există un așa punct în program. Se vorbea doar despre unirea limbilor și culturii, despre lărgirea legăturilor, și nici de cum despre reunirea statelor. În ce privește schimbarea denumirii republicii în Republica Română Moldova, apoi un răspuns concret ne-a dat a doua Mare Adunare Națională. Ea ne-a propus să numim plaiul nostru pur și simplu Republica Moldova. Eu de asemenea sînt pentru această denumire și de la bun început am fost împotriva propunerii Congresului II al FPM.
– Am vrea să știm ce atitudine au membrii grupei față de chestiunile cu privire la semnarea Tratatului asupra Uniunii, la pămînt, proprietatea privată, formarea Republicilor Găgăuze și Nistrene pe teritoriul Moldovei, față de Partidul Comunist, precum și față de ieșirea demonstrativă a majorității deputaților poporului ai URSS din partea Moldovei din Palatul Congreselor din Kremlin.
– Chestiunea cu privire la po[…]rii Tratatului asupra Uniunii […] fost examinată de către membr[ii] […] pot spune numai despre comit[…] grupei, despre acei oameni, cu […] permanente și le cunosc păreri[le] […] tovarăși de idei. Adică voi vor[bi] […]barea menționată din partea mea ș[i] […]tetului executiv.
În etapa actuală Moldova, […] nevoie de Tratatul asupra Uniu[nii] […] în amănunte, de care anume. Îns[ă] […] fost publicat în presă și care […] Marea Adunare Națională și la […] deputaților poporului ai URSS […] pentru Moldova. Ea are nevoie, ma[i] […] de un acord economic cu toate […]onale, care ar garanta suveranit[atea] […] teritorială, libertatea de a ieși […] proiectul propus al Tratatului […] chiar și însăși denumirea URSS […] libertate a dezvoltării politi[ce] […] Moldova e o republică mică. Și […] tratatul propus, apoi ea va deve[ni] […]dentă de centru și niciodată de a[…] apăra.
În ce privește pămîntul, apo[i] […] că el poate să fie proprietate p[…] dat țăranilor, care l-au lucrat […]ze și mai departe, în proprieta[te] […]plată, independent de naționa[litate] […]pelii și credință. Pămîntul tre[buie] […] în mîinile oamenilor care vor […] și să nu-l ducă la catastrofa eco[logică] […]
În privința celor două forma[…] teritoriul Moldovei. Noi sîntem […] acestui fapt. Categoric contra […] potrivește deloc cu ideea despre […] integritatea Moldovei, care e în[…]tuția veche, precum și în cea nouă […] fapt și în Constituția unională.
Atitudinea noastră față de P[…] este expusă în programul congr[esului] […] Noi considerăm că acum partid[ul] […] spre menținerea dezvoltării nat[…] trece societatea noastră. Ca și m[…]ține de ideile construcției […] comuniste. Iar eu personal cons[…] este o ficție. Despre aceasta mă[…] vădit cei 73 de ani, pe care i[…] timpul puterii sovietice. Pute[…] vorbim despre aceea, că unii oame[ni] […] partea partidului și puterii […] chipurile, construcția comuni[smului] […]nii de asemenea sînt creați de […] timpul orînduirii socialiste a[…]ții pentru nașterea stalinilo[r] […] brejnevilor și a altor persoan[e] […] un nivel mai jos, apoi, înseamn[ă] […]ire, acest sistem statal sînt rel[…]
În privința plecării din sa[la] […] poporului nostru. Eu îndrept[ățesc] […] acțiunile lor. Mai mult decît a[…] mea, ei nu trebuiau să se întoarcă […] cînd nu va fi executat Decretu[l] […] țării M. S. Gorbaciov «Cu privi[re] […] pentru normalizarea situației […] atît în privința lichidării […] statale noi în Moldova, cît […] reexaminării din partea Sovietu[lui] […] șir de acte ale sale, expus[e] […] Decretului.
– Alexei Romanovici, accep[…] grupei din Rîbnița a FPM nați[…] ei pentru a-i convinge pe lide[rii] […] ai frontului de necesitatea con[…]tării unor noi căi pentru con[…]țiuni?
– Naționalismul, după păre[rea] […]tabil nu numai pentru FPM, d[ar] […] mișcări, fiindcă confruntar[ea] […] obicei nu duce la bine. Grupa d[…] consider eu, nu se află pe pl[…]lismului. Mai mult decît atît, […] dintre noi cunosc foarte bine […]sonal, de fapt și toți ceilalți […] avem de asemenea și foarte […] prieteni care nu-s moldoveni […] ruși, ucraineni, evrei. Ei ști[u] […] susțin eu, pe ce poziții mă afl[u] […] un fel de conflicte între noi. […]bit, cred eu, despre naționali[sm] […] noastre. Frontul Popular din M[oldova] […]blu nu e o mișcare naționaliste […] și n-ar trebui să încurcăm aces[te] […]
Desigur, în FPM, ca și în […] mișcări politice, sînt așa per[soane] […] ideile reacționare. Dar pretu[tindeni] […] să-i punem la punct pe așa oame[ni] […] prea bine, că prin acțiunile no[astre] […] respingem masele. Chiar inve[rs] […] pentru ca ele să se unească în […] să se pătrundă de ideile rena[…] aceasta întotdeauna chem eu perso[nal] […] oamenii cu dispoziții democr[atice] […] ședințele grupei noastre.
Pancarta pictorului «H» e din aceeaș serie, care a fost prezentată cîndva la o expoziție în localul Uniunii scriitorilor din Moldova. Domnul «necunoscut», după cum se vede, are și el grijă de integritatea Moldovei?
Sursă: Noutăți, Nr. 6, 15 ianuarie 1991, pagina 2, coloanele —.
