Ieri s-a încheiat vizita în Moldova a guvernului Federației Internaționale «Helsinki». Miercuri seara a avut loc o conferință de presă în cadrul căreia dl Bjorn Elmguist, conducătorul delegației, a subliniat încă o dată gîndul că scopul vizitei acestui desant european a constituit facilitarea dialogului între părțile implicate în conflict și organizarea unei mese rotunde cu participarea Chișinăului, Tiraspolului și a Comratului.
Marți seara o asemenea întîlnire a avut loc la Comrat. Participanții la masa rotundă au adoptat o declarație în care se spune că discuțiile cu privire la principiile organizării statale a Republicii Moldova trebuie să constituie un obiect de discuții a unor viitoare convorbiri. Acesta e rezultatul principal înregistrat la masa rotundă. O frază scrisă în trei rînduri. Dar membrii delegației Federației Internaționale «Helsinki» păreau mulțumiți. Pare că a fost găsită o cale de ieșire din impas. Va fi Moldova o federație? Sau o confederație? Sau o republică unită a unor zone autonome? Dl Bjorn Elmguist consideră că denumirea și mai ales cuvintele nu au prea mare importanță. Esențial e să se înceapă discuțiile, să fie întronată pacea și să se ajungă la o conlucrare comună în plan economic spre a realiza independența Moldovei.
Ce-i drept, presa n-a avut acces la lucrările întrunirii de la Comrat. Dl Bjorn Elmguist a explicat că aceasta a fost dorința tuturor participanților la masa rotundă și că el personal a fost învinuit fără nici un motiv. Presa ar fi intimidat mersul firesc și sincer al dialogului. Conducătorul delegației «Helsinki» s-a referit și la relatarea TV. Moscova în care se menționa că delegația europeană manifestă un interes aparte față de Basarabia, fiindcă din ea face parte un cetățean român. Dl Bjorn Elmguist a spus că unica lui posibilitate de a înțelege româna o constituie faptul că dumnealui cunoaște limba franceză. Din componența delegației face parte și dl Vladimir Weissman, cetățean danez, care doar primii 20 de ani de viață a fost cetățean român. Dl Weissman a fost numit coordonatorul delegației tocmai din motivul că vorbește limbile română și rusă.
Răspunzînd la întrebările ziariștilor, printre care a fost, bineînțeles, și cea referitoare la Unirea cu România, membrii delegației «Helsinki» s-au pronunțat împotriva Unirii, motivînd că astfel ar putea fi încălcate multe drepturi ale populației nebăștinașe. Poate fi înțeleasă această grijă pentru, să zicem, rușii care vor trăi într-o țară străină. Dar oare românii basarabeni care trăiesc și ei acum într-o țară străină, U.R.S.S., — numită actualmente ceva mai modern, C.S.I., — nu se află în aceeași postură de nedreptățiți? De ce atunci față de ei nu se manifestă aceeași grijă? Din păcate, întrebarea n-a fost «înțeleasă» și răspunsul, evident, s-a axat în jurul problemei Independenței.
Sursă: Sfatul Țării, Nr. —, 24 ianuarie 1992, pagina 1, coloanele —.
