[…] [n]ecesar ca toată lumea să știe. […]snistria are loc o intervenție […]răină fățișă a armatei a 14-a a […] a detașamentelor de cazaci […] tot din Rusia. Împotriva Re[publicii M]oldova - stat suveran, membru […]
[…]ndițiile luptei pentru decolo[nizarea M]oldovei, această agresiune mi[…]răină constituie evident niște […] ale imperiului în agonie. Dar […]stul de periculoase, deoarece […]rește dezmembrarea și fede[ralizarea] Republicii Moldova cu scopul […] ține în imperiu, în robie im[…]
[…]tru a-și realiza obiectivul, for[țele sep]aratiste proimperiale și proco[muniste, s]usținute de centru, de aramata […] Rusiei și cazaci au organizat în […]tria o rebeliune antistatală și […]tituțională, au declanșat un răz[boi …]mațional antimoldovenesc, o […]fobie turbată și un adevărat ge[nocid îm]potriva poporului autohton.
[Ace]ste forțe își desfășoară acțiunile […] pretextul fariseic de «apărare a […]lui rusesc» și «apărare a po[pulației r]use asuprite». În așa mod s-a […]t la Tiraspol vice-președintele [R]uțkoi, ministrul rus și al apărării […] ș.a., iar revista NARODNAIA [PRAV]DA din Sankt-Petersburg a de[clarat r]ecent în mod categoric că «Re[…] Rusiei va începe din Transnis[tria]!»
[Abe]rațiile de acest fel trebuie dez[mințite] în mod categoric, folosind ar[gumente]le istorice, care dovedesc con[vingător] că Transnistria și Basarabia [nicioda]tă n-au fost teritorii naționale ale […] Acesta este un adevăr incon[testabil,] deoarece Dacia, precum scrie și [Ptolom]eu, se întindea pînă la Nipru. […] aceasta vorbește și faptul că [2]00 de ani, cînd Transnistria a fost […] în urma războiului ruso-turc din [17]87-1791, și prin pacea de la Iași [din 9 i]anuarie 1792, hotarele imperiului [au] fost stabilite pe Nistru, jumătate [din po]pulația dintre Bug și Nistru (re[giunea] Oceakov) o alcătuiau românii [moldo]veni. Iată documentul: V. M. Ca[buza]n în monografia «Narodonaselenie [bessara]bskoi oblasti i levoberejnîh ra[ionov P]ridnestrovia» (Chișinev, 1974) la [pag. 5]8-60 menționează că la 1792, din[tre cel]e 64 localități ale Transnistriei […] Bug și Nistru (regiunea Oceakov) [46 ave]au o populație pur moldovenească. […] Abia după zece ani de la anexa[rea Tra]nsnistriei - la 1799, rușii alcătuiau [în Tira]spol doar 395 de persoane. Iată [adevăru]l.
[O] altă realitate, care demască absur[ditatea] pretențiilor cazacilor mercenari […] Transnistriei este și faptul că și […] de ani în urmă cazacii luptau de […] celora care le plăteau mai mult. [În răz]boiul ruso-turc în 1787-1791, cînd […] anexată Transnistria, cazacii au […] contra armatelor lui Suvorov. Ei luptau de partea Turciei. Iată ce scrie I.V. Tabac în monografia «Russkoe naselenie Moldavii» (Chișinev, 1990, pag.21): «Ignat-kazaki (tak sultanskie vlasti nazîvali nekrasovțev) s momenta uhoda s Dona stali vernîmi soiuznikami osmanskoi imperii. Nekrasovskie kazaki uceastvovali na storone Portî i v russko-turețkoi voine 1787-1791 gg. vo glave s nogaiskim hanom Banti-ghireem...»
Și încă un moment. Consider că este necesar să știe toată lumea că astăzi forțele separatiste interne și externe vor să continue și să realizeze opera opera pe care au început-o Lukianov și Ko de a dezmembra Republica Moldova și de a crea în Transnistria un cap de pod al imperiului contra Ucrainei, contra Balcanilor și contra Europei. Documentele respective au fost deja publicate în presă. În felul acesta teroarea și genocidul declanșate în Transnistria pot fi concepute ca o întruchipare a dorinței și a scopului bine determinate ale forțelor proimperiale și separatiste de a pune în genunchi poporul băștinaș.
Acuzațiile precum că alogenii sînt oprimați de către moldoveni nu au nici un temei, fiindcă înseși căpeteniile separatiștilor afirmă permanent că în Transnistria este cel mai înalt nivel de trai din toată C.S.I. Astfel ziarul DOMOSTROI din 28 aprilie 1992 scrie: «V PMR samîi vîsokii dlea SNG uroveni jizni».
Se întreabă: interesele cui sînt apărate, ce scop se urmărește atunci cînd separatiștii și bandele de gardiști și cazaci mercenari, în mod conștient organizează izgonirea băștinașilor moldoveni din Transnistria, fiind amenințați cu revolverul la tîmplă?..
Și eu vă rog pe toți să vă gîndiți asupra întrebării. Ce vină poartă cei peste 20.000 de refugiați moldoveni, care au fost forțați de către separatiști, cazaci și armata a 14-a a Rusiei să-și părăsească casele din Transnistria și să se refugieze în Basarabia, iar alții în Ucraina?
Cum rămîne cu respectarea drepturilor omului, tovarăși separatiști, despre care vociferați mereu?
Acum aș dori să atrag atenția la realitatea despre soarta tradițională a băștinașilor. Da, domnilor deputați, eu afirm încă o dată, că azi la Nistru și în Parlament lupta se duce ca atare pentru a ne ține în hotarele unui nou imperiu și în robie neocolonialistă. Căci moldovenii robi au fost și în timpul imperiului țarist și în timpul imperiului sovietic. Locul lor era doar la sapă, la tutun, la fermă... Românii din Basarabia și din Transnistria au fost lipsiți de limba lor maternă, de cultura națională, de istorie, de nume... La ei acasă ei erau și sînt pe ultimul loc după nivelul cunoștințelor de carte. Recensămîntul din 1897 fixează următorul nivel al științei de carte la populația Basarabiei (bărbați - femei): români moldoveni - 10,5% și 1,7%, ruși - 39,9 -21,1; ucraineni - 15,3 - 3,1, bieloruși - 42,3 - 11,5; polonezi - 55,6 - 52,9; bulgari - 31,4 - 6,4; nemți - 63,5 - 62,9; evrei - 49,6 - 24,1; găgăuzi - 21,2 - 2,4.
Să vedem ce tablou avem astăzi. Același. Recensămîntul din 1989 fixează că pe ultimul loc după studii superioare în Republica Moldova sînt tot moldovenii. În declarația adoptată în Parlament deja am fixat că românii moldoveni alcătuiesc în republică 65% din toată populația Republicii, dar specialiștii moldoveni cu studii superioare și medii de specialitate alcătuiau în 1989 respectiv 49,9% și 54,1% din numărul total de specialiști din Republică.
Unde este «pritesnenia», oprimarea alogenilor din partea moldovenilor, tovarăși separatiști?
Și încă un moment principial. În satele moldovenești, de regulă, revine pe cap de locuitor cu mult mai puțin pămînt decît în satele cu populație alogenă.
Iată, domnilor deputați, la ce, cred eu, că trebuie să ne gîndim serios cu toții - și cei din sală și cei care ne ascultă.
Să fim, deci, conștienți, că azi merge o luptă sfîntă pentru libertate și democrație, pentru drepturile suverane legitime ale poporului autohton asupra teritoriului său național, dreptul ca toți cetățenii statului să trăiască așa cum prevede Constituția și dreptul internațional.
Eu vin cu următoarele propuneri pentru ameliorarea ostilităților din Transnistria: 1) retragerea imediată și necondiționată a armatei a 14-a a Rusiei și a cazacilor mercenari de pe teritoriul Republicii Moldova. Dezarmarea gardiștilor și a miliției nelegitime și în localitățile respective ale Transnistriei să fie introduse organele legitime de poliție și unitățile Armatei naționale ale Republicii Moldova. 2) Restabilirea în Transnistria a organelor constituționale și a organelor de drept legitime. 3) Reîntoarcerea în Transnistria a refugiaților la locul lor de trai. 4) Eliberarea tuturor arestaților în urma teroarei ideologice și politice care persistă azi în Transnistria.
Consider necesar ca Parlamentul să facă o adresare către comisia celor patru state (Moldova, România, Ucraina și Rusia) de a conlucra și a supraveghea procesul de lichidare a ostilităților din Transnistria.
Și ultimul moment, dragi compatrioți. Aș dori să ne pătrundem de mărețul sens al afirmației lui Eminescu: «Independența e suma vieții noastre istorice».
Sursă: Glasul, Nr. 26 (98), 26 iunie 1992, pagina 3, coloanele —.
