...«Nu e puci comunist...». Dar ce, farmazonilor? Democrație feudală? Stat de drept în stilul unor foști nomenklaturiști, al unor șovini trimiși în misiuni de colonizare și alte importante misiuni de împlinire a unor străvechi visuri de lățire peste Balcani, Europa și mai departe spre Ocean a nesățiosului Stat Rus? Poate că cei vizați în raportul d-nei Istrati și-au dat brusc seama că, după ce au tot hoțit și au dus de rîpă, sînt mare menageri? Sau că le-au prins să lacrime ochii după țăranii care au tot robit pe moșiile colhoznice comuniste sovietice? Sau poate că alegerea și nealegerea (dar mai ales demiterea subită, în plin război) unor miniștri să fie dovadă de altceva decît de ambiții personale? Au căzut din fotolii foștii slujitori ai fostului regim criminal ce urmează, ar trebui să urmeze, să compare în fața unei instanțe așa cum de fapt compare în aceste zile la Moscova partidul comunist? Ce doresc aceștia așa-ziși agrarieni, ce doresc foștii servitori ai fostului KGB cu mandat de deputat și conștiința încărcată? Cine au venit, cine au rămas în structuri, cine sînt eliminați? Cine uită că a chemat oamenii la război, că i-a băgat în foc, că i-a purtat cu patriotismele ca apoi, după imense pierderi (inclusiv pierderea definitivă a controlului în partea stîngă a Nistrului, la Tighina) să se declare subit și după o mai veche obișnuință mare pacifist. Dar mare, în timp ce ceilalți sînt, firește, membri ai «partidului războiului», adică făcînd parte din personalul marii industrii a războiului, așa cum formula A. Kozirev de fapt conținutul termenului folosit? Se repetă trucul de altă dată cu concilierea? Numai că și acum, ca și altă dată, se impune această «mică» întrebare: cu cine te conciliezi și dacă se poate conta pe o conciliere echitabilă? Poate că într-adevăr nu e puci comunist? Poate că într-adevăr e... ceva mai simplu: cei neplecați sînt iarăși pe loc (pe locuri)?
* * *
Un detaliu curios: ba pe la un colț, ba pe la altul, ba pe șoptite, ba ceva mai tăruț, «cineva» se întreabă șmecherește: da unde-i Frontul? Că iaca nu-i pe front? Știa pușlamaua că deși fiind împotriva oricăror ostilități și, dacă vă amintiți, împotriva unei intervenții armate, în momentul în care am fost atacați oficial de Rusia, de trupele și mercenarii acesteia, Mișcarea F.P.C.D. (nu uitați să respectați titulatura) s-a încadrat cea mai activ prin oameni, ajutoare, îndemn la apărarea pămîntului? ... Știe. Știa. De asta și nu întreabă: «De ce nu sînt agrarienii, social-democrații, marii adepți ai integrității?» De ce, elementar, nu cere socoteală celor care nu au asigurat protecția și siguranța oamenilor?...
* * *
... Se pregătește scenariul sărbătorii «Limba noastră». Mai citiți o dată: scenariul... sărbătorii... Poate că pregătim scenariul revenirii ei în albia firească? Nu de alta dar faimoasele sărbători, așa cum le pregătim, seamănă cu neuitatele tîrguri de toamnă cînd legumele pe care le puteai procura cu greu tot anul le puteai găsi totuși o zi. Era sărbătoare! De altfel, n-ar fi mai bine să ne învățăm mai întîi limba după care să ne gîndim la o sărbătoare, la una care să se numească: «Sărbătoarea «Ne-am învățat, în sfîrșit, cu toții limba: și vlădică și opincă»? Pentru […] iau nici un ban.
* * *
...În momentele de pro[…] «pro» și de mare nevoie d[e] […] proști lumea apar acești […] Uite-i și acum? Aceeași […] atunci încearcă să justifice […] ca și altă dată uită să se […] în oglindă și să bage de seam[ă] […] se deosebesc de niște javre c[…] programate să latre, să […] latre, indiferent de ce se în[…] de ce se va întîmpla. N[…] convingători pentru că n[…] pentru că sînt vicioși ș[i] […] cunoscuți...
* * *
... O excelentă idee d[…] o emisiune cu Adrian P[…] TVR și peste o zi una […] TVNRM. Astfel se cunoa[ște] […] L-am cunoscut și mi-i simpat[ic] […] mi-i: pentru sinceritate, […] memoria naturală și memori[a] […]nească (inclusiv cea basarab[eană]) […] Și dacă cineva va zice c[…] recomanda să încerce să fac[ă] […] făcut, ce face acest om […] prejudicii, cu multă, cu extra[ordinar] […] de multă hărnicie, cu elem[…] hărnicie atît de necaracteristic[ă] […]tora dintre «mîntuitorii» de […] de pe toate malurile. O demon[strație] […] că omul e viu, că poate fi a[…] cu multe straturi de calomni[i] […] e om...
Sursă: Țara, Nr. 31 (101), 28 iulie 1992, pagina 8, coloanele —.
