SLOBOZIA. (De la corespondentul nostru). Nici ploile, nici vîntul rece, nici chiar împușcăturile, care mai răsună ba ici, ba colo, nu-i mai poate ține pe plugari în sat — pretutindeni munca s-a desfășurat în front larg. S-a terminat boronitul semănăturilor de toamnă pentru menținerea umidității și hrănirea suplimentară a plantelor cu îngrășăminte minerale, semănatul orzului de primăvară, a lucernei și sfeclei furajere. E în toi semănatul păpușoiului, răsăritei, plantarea răsadului în sol deschis. S-au încadrat în muncă și amelioratorii raionului.
Ca de obicei, primii în raion au ieșit la semănatul păpușoiului și răsăritei plugarii din satele Ciobruciu, Blijnii Hutor, Hlinaia, Sucleia. Aici mai bine de jumătate din suprafețele destinate păpușoiului și răsăritei sînt însămînțate. Și nu întîmplător anume în aceste sate se obțin cele mai înalte recolte — 70—100 centnere de păpușoi-grăunțe și 28—30 centnere de răsărită la hectar. În condițiile dificile din anul acesta, generate de deficitul de combustibil, piese de schimb, material semincer și resurse energetice, un rol important în ameliorarea situației îl joacă relațiile de arendă, care sporesc responsabilitatea plugarilor pentru munca lor. Oricum, toată tehnica a fost pusă la punct și masive neînsămînțate n-au rămas. Alte probleme îi neliniștesc pe plugari — nu există un mecanism de reglementare obiectivă a relațiilor dintre arendatori și arendași. Un grup de pomicultori din Corotna, în frunte cu A. Bodiul, bunăoară, a luat în arendă 12 hectare de prăsazi. În contractul încheiat între părți se prevăd multe lucruri care ar asigura rezultate mult mai frumoase decît cele înregistrate. Pe parcurs, însă, gospodăria își face întîi interesele și tocmai după aceea trimite tehnică arendașilor pentru lucrarea livezii; e exagerată și plata pentru arendă; nu totdeauna sînt asigurați cu materialele necesare, iar arendașii nu pot risca într-atîta ca la toamnă să nu aibă nimic. Doar asupra lor se mai abat și calamități ale naturii, cum ar fi înghețurile, inundațiile, bolile și dăunătorii.
Cu toate greutățile, însă, lumea nu stă pe loc, muncește și se mișcă înainte. Un alt grup de arendași din Nezavertailovca, în frunte cu Tamara Daniliuc, a expediat pînă în prezent consumatorilor circa 30 tone de castraveți, ceea ce echivalează în bani cu peste un milion de ruble. E un avantaj triplu — pentru gospodăria din locilitate, care încearcă un mare deficit financiar, pentru arendași, ce au venituri frumoase, precum și pentru consumatori.
Oamenii muncesc pentru că trebuie să mănînce, să se îmbrace și să se încalțe. Acesta e minimul pe care și-l doresc țăranii în perioada grea de ieșire din criză și trecere la economia de piață. În timp ce o parte de răsad este transplantată din sere în sol deschis, altă parte este plivită, repicată, și udată pentru timpul ei. În timpul acesta nu stau cu mîinile în sîn nici amelioratorii. Punînd la punct rețelele de irigare și tehnica respectivă în timpul iernii, el au pus în acțiune și stațiile de pompare, care mînă apa pe plantații, lanuri.
Oamenii, deci, muncesc și sîrguința lor va da rezultate. Numai de s-ar opri odată și pentru totdeauna împușcăturile, de s-ar statornici liniștea și înțelegerea, de s-ar finaliza mai repede actele legislative privind relațiile dintre producător și consumator, producător și organele administrative.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. —, 14 mai 1992, pagina 1, coloanele —.
