Republica noastră trăiește acum într-o perioadă dificilă. Multe discuții au fost referitor la legile cu privire la limbă și grafie: fiind adoptate la sesiunea a XIII-a a Sovietului Suprem al RSSM, ele au trezit nu numai bucurie, ci și greve, mitinguri. Dar nu dovedise să se calmeze spiritele, că un val nou de neacceptare trece prin republică — de data aceasta în legătură cu aprobarea drapelului republicii — Tricolorului. Deși Tricolorul a fost arborat alături de drapelul roșu, el a fost rupt de mai multe ori de pe clădirile de stat ale raionului. Unii veterani au început a aduna semnături împotriva Tricolorului, fără a se interesa, ce înseamnă aceste trei culori pe drapel, ce simbolizează ele, care este istoria lui. Pretutindeni poți auzi numai una: «Nu vrem să trăim sub drapelul românesc!». Și dacă mai înainte în aer domnia «latinofobia», apoi acum «românofobia». Acum la toate adunările neapărat se aduce vorba despre simbolică. Cum se zice, de-ar fi motiv.
Evenimentele și fenomenele vizate, ce au loc în raion au servit motiv pentru întîlnirea intelectualității din orășel cu conducătorii raionului și orășelului — P. I. Poian, S. I. Plațînda, S. F. Leontiev, F. L. Raneta, A. F. Donic.
Președintele Prezidiului Sovietului raional de deputați ai poporului, primul secretar al CR al PCM, deputatul poporului din RSSM P. I. Poian le-a povestit celor prezenți, cum au lucrat deputații din raionul nostru la sesiune, despre poziția lor. Treptat a devenit vorba despre problemele raionului. S-a vorbit despre cele arzătoare. Una dintre întrebările, adresate conducătorilor și deputaților poporului: sînt discutate în raion legile adoptate la nivel înalt? Oare cauza tulburărilor din raion nu e provocată de adoptarea legilor despre limbă și grafie, despre simbolică, politica de expectativă pe care o duce, chipurile, conducerea raionului? În raion locuiesc 62 procente de moldoveni, însă problema realizării în viață a legii cu privire la limbă și grafie așa și nu se rezolvă. Rar unde poți întîlni firme în limba moldovenească, inscripțiile cu denumirea satelor și orășelelor în grafie latină sînt șterse de pe indicatoare. La adunări cum se vorbea în rusește, așa și continuă să se vorbească. Și nu numai în localitățile, unde predomină populația de alte naționalități, ci și în satele moldovenești, unde de cînd e lumea oamenii vorbeau în limba maternă. De ce nu s-a luat sub control realizarea în viață a hotărîrilor guvernamentale? De ce inactivează comisia raională pentru realizarea în viață a legilor vizate? În raion au activat cursuri pentru studierea limbii de stat, dar din cauza frecventării proaste s-au destrămat. Și doar cei cinci ani stabiliți pentru studierea limbii și întroducerea grafiei, vor trece pe neobservate. Cu ce vom veni la finiș? Biroul comitetului raional de partid a adoptat în anul trecut hotărîrea cu privire la deschiderea în orășel a grădiniței moldovenești la baza grădiniței «Scazca», dar hotărîrea dată nu se realizează în viață. Direcția raională a învățămîntului public a hotărît să organizeze anchetarea părinților pentru a afla, la ce grădiniță vor să-și deie ei copiii. Dar anchetarea n-a fost organizată în mod serios și ea n-a dat rezultat. Grupele moldovenești existente la această grădiniță sînt arhipline, copiii nu se pot dezvolta aici normal. În așa condiții îți mai arde oare de studierea limbii! La grădiniță sînt mulți lucrători cu studii superioare, competenți, care posedă foarte bine ambele limbi, care ar putea organiza bine munca educativă, de ce, dar, șefă a fost numit un om din altă parte? În anul curent de studii în clasa întîia moldovenească au venit 22 de copii... de la grădinițele ruse. Unii copii au venit de la școala rusă... Oare aceasta nu ne vorbește despre necesitatea deschiderii unei grădinițe moldovenești?
Probleme avem o mulțime. Demult se așteaptă să fie rezolvată problema deschiderii taberelor pionerești — sîntem din nou în preajma verii. Ne-au înjosit pînă la sistemul de taloane pentru șampon și alți detergenți. De ce unii deputați, care acum discută activ legile cu privire la limbă și la simbolica republicii, creînd astfel o situație complicată în raion, nu-și orientează forțele spre rezolvarea problemelor actuale, de ce în acțiunile lor nu se simte grija față de copii, față de oameni? În 1985 a fost adoptată legea cu privire la lupta contra beției și alcoolismului. Ea a adus o pagubă mare republicii. Au fost defrișate atunci mii de hectare de vii în rod. De ce nu s-a discutat această lege nechibzuită? Oare nu deaceea, că venea «de sus»? Dar de ce astăzi se manifestă așa atitudine neglijentă față de legile noastre?
De ce este ignorată simbolica și grafia? Oare nu din cauza neglijenței noastre, din cauză că cunoaștem slab istoria? De ce în așa moment important pentru republică inactivează societatea «Știința», chemată să le explice oamenilor, să le povestească? De ce în apărarea simbolicii nu s-au ridicat istoricii, mijloacele de informare în masă? Dacă oamenilor li s-ar explica, cum a apărut Moldova, cine au fost primii ei locuitori, ce înseamnă culorile drapelului, pe care îl aveau în lupte strămoșii noștri, nu s-ar aprinde spiritele.
După cum vedeți, s-au acumulat multe probleme, care cer soluționare. Dar după cum vă dați seama, mai avem nevoie de răbdare, înțelepciune, ca să obținem succes. Nu putem învinui conducerea raionului, că prea încet se transpun în viață legile noi. Aceasta se explică prin situația complicată, ce s-a creat. Și cu toate acestea, legile se cer respectate. Limba de stat trebuie studiată de către fiecare. De la aceasta vom cîștiga. Limba în raionul nostru e în delăsare. Și nu trebuie să căutăm vinovații, dar să ne apucăm de lucru. Acesta a fost răspunsul conducătorilor din raion.
La întîlnire a fost pusă în discuție și chestiunea privitor la tinerii specialiști. În raion au fost invitați mulți specialiști talentați, în domeniul culturii, învățămîntului public, ocrotirii sănătății. Însă unii de acum au îmbătrînit, dar așa și n-au mai primit apartamente. Oare nu a venit timpul să ne apucăm serios și de această problemă?
Discuția a fost sinceră. În cadrul întîlnirii nu au fost reproșuri, ofense, strigăte. S-a vorbit liniștit, în mod constructiv, s-au îmbogățit ambele părți. Acesta a fost un exemplu bun de întreținere a dialogurilor între conducători și mase. Să luăm, deci, exemplu.
Sursă: Prietenia, Nr. 60, 22 mai 1990, pagina 1, coloanele —.
