Pornind de la decizia reuniunii șefilor de state ale C.S.I., acceptată de Președintele Snegur și aprobată de Parlamentul Republicii Moldova de a introduce ca forță de tampon în zona nistreană trupe militare din Rusia, Ucraina, Bielarusi, Bulgaria și România,
Avînd în vedere intenția Președintelui republicii de a supune ratificării în Parlament documentele privind intrarea Republicii Moldova în C.S.I.
Frontul Popular Creștin-Democrat declară următoarele:
Decizia respectivă urmărește menținerea Republicii Moldova în sfera de influență a Rusiei.
La aplanarea conflictului militar din zona nistreană nu pot participa forțele armate ale C.S.I., care sînt aceeași armată sovietică, cu atît mai mult nu poate participa Rusia care a și declanșat acest război împotriva Republicii Moldova.
Acceptarea participării trupelor militare ale statului agresor în cadrul acestei misiuni de pace este încă o dovadă că actuala conducere a republicii nu a renunțat la tactica cedărilor continui, că ea nu este în stare să asigure independența Republicii Moldova.
E cazul să amintim aici că în toamna anului 1990, aceeași conducere a invitat trupele generalului Șatalin ca să aplaneze conflictul din sudul republicii, dar de fapt au asigurat buna desfășurare a referendumului anticonstituțional pus la cale de Lukianov și organizat de separatiștii găgăuzi.
În aceste condiții sîntem nevoiți să recunoaștem că am greșit acordînd încă o dată încredere Președintelui Snegur atunci cînd acesta a decretat starea excepțională. Am crezut sincer că vom reuși, cu eforturi comune, să opunem rezistență agresiunii rusești. Însă evoluțiile ulterioare au demonstrat că starea excepțională a fost doar o farsă. Odată cu decretarea ei, cercurile diriguitoare de toate nivelurile au declanșat o campanie de discreditare și de marginalizare a membrilor F.P.C.D. și a intelectualității, de denigrare a mișcării de eliberare națională în ansamblu, campanie ce ia proporții tot mai îngrijorătoare, ajungînd pînă la amenințări directe cu exterminarea fizică a membrilor Mișcării. Și toate acestea au loc în timp ce un număr foarte mare de membri de rînd și din conducerea F.P.C.D., s-au înrolat, în formațiunile de voluntari, în trupele de poliție și de carabineri, în rîndurile Armatei Naționale, cînd mulți dintre ei și-au pierdut viața pe cîmpul de luptă sau au fost răniți, cînd unii membri ai Mișcării mai stau și azi închiși în temnițele de la Tiraspol. Este denigrată în modul cel mai cinic organizația care și-a asumat misiunea creștină de repartizare a ajutoarelor pentru refugiați și pentru combatanții de pe prima linie a frontului. Este hăituit Frontul Popular Creștin-Democrat care are meritul de a fi informat operativ organismele internaționale și misiunile diplomatice despre agresiunea Rusiei împotriva Republicii Moldova și despre crimele comise de agresori.
Se încearcă marginalizarea acestei Mișcări la apelurile căreia au răspuns Amnesty International, Uniunea Europeană Democrat-Creștină, Internaționala Democrat-Creștină și, în definitiv, și Congresul Senatului Statelor Unite ale Americii prin adoptarea, la 1 iulie 1992, a amendamentului Pressler.
Scopul acestei diversiuni este evident: pentru a-și ascunde propria incapacitate de a soluționa gravele probleme economice și politice, pentru a se absolvi de orice răspundere în fața poporului pentru consecințele dezastruoase ale acestui război, precum și pentru a putea să-și urmeze nestingherit cursul spre o restaurare a Imperiului Rus, Puterea reprezentată de vechea nomenclatură partocrată, încearcă să elimine cu orice preț de pe arena politică Mișcarea F.P.C.D. care nu se împacă niciodată nici cu trădarea, nici cu trădătorii. Și nu va accepta un nou jug imperial.
Semnalele ce ne parvin în aceste zile de pe prima linie a frontului sînt din ce în ce mai alarmante. Lipsa unei atenții elementare din partea organelor puterii de stat de cei ce stau în tranșee de luni de zile, fără echipamentul, alimentele și îmbrăcămintea necesară seamănă deznădejde în inimile combatanților care încep să-și pună întrebarea, mai ales după reuniunea șefilor de state ale C.S.I. și după ultimele decizii ale parlamentului: pentru cine și pentru ce luptăm?
Deși conducerea republicii a calificat în repetate rînduri amestecul Rusiei în treburile interne ale Republicii Moldova drept o agresiune, aprecierile respective au rămas fără nici o acoperire. Economia națională și activitatea organelor de stat nu au fost orientate spre respingerea agresiunii. Dimpotrivă, s-a procedat la formarea unui guvern comunist revanșard, iar conducerea republicii, în loc să ceară sprijinul statelor occidentale, ne-a închinat din nou Moscovei, provocînd prin aceasta un grav eșec diplomatic. De menționat că Șevardnadze, care se află în aceeași situație, nu a chemat în Georgia trupe de ocupație.
Războiul din Moldova, ca și cel din Georgia, este inspirat de aceeași sursă, iar scopul acestui război este de a ne forța să rămînem cu orice preț în Imperiul Rus numit C.S.I.
În această situație, Frontul Popular Creștin-Democrat face apel către deputații care îl reprezintă să-și determine în mod clar poziția față de orientarea vădit procomunistă a autorităților republicii care frînează realizarea obiectivelor mișcării de eliberare națională.
Chemăm pe toți membrii și adepții F.P.C.D., pe toți acei care au rămas fideli idealurilor naționale să dea dovadă de coeziune, să nu se lase pradă deznădejdii. Lupta noastră pentru independență și reîntregirea țării va continua oricît ar fi de grele condițiile care ni se impun, oricîte încercări s-ar face de a ne îngenunchea. Nu există nici o forță capabilă să înăbușe dorința de libertate și reîntregire a neamului nostru.
7 iulie 1992
Sursă: Țara, Nr. 29 (99), 14 iulie 1992, pagina 1, coloanele —.
