PPresa 90-92Газетный архивНазад к 29 мая 1992
Поиск по архиву⌘K
Гласул№ — · Стр. 3 · Колонки —

Сообщить о проблеме

О статье «Talismanul»

Что вы хотите сделать?

Talismanul

От Ion Proca

Оригинальный текст · Читать перевод

Текст статьи

Are un nume de sărbătoare. De naștere a lui Isus Hristos. Îl cheamă Alexei Crăciun. Și poate doar sfîntul duh l-o fi avut în paza sa, pentru că numai o minune putea să se întîmple și să-l învie din morți.

A fost în primele zile ale luptelor crîncene de la Cocieri. Alexei se angajase în poliția economică de la Dubăsari. A primit leafa pentru o lună. Cînd s-a început conflictul, a trecut de partea sătenilor și a polițiștilor.

În una din lupte s-a avîntat să-și salveze camaradul rănit. Cînd mai avea doar vreo doi metri pînă în dosul școlii ca să scape de tirul de gloanțe.

— Am simțit că parcă m-au lovit cu un mai și tot corpul îmi era srîns ca într-o menghină. Pe gură îmi ieșea fum și un șuvoi de sînge. Nici nu știu cum am strigat cuiva s-o cheme urgent pe soția mea, că-i soră medicală și oprește cumva sîngele.

A venit soția. Mi-am luat rămas bun de la ea și de la copil. Nu mai trăgeam nici o nădejde că voi scăpa. S-a nimerit un glonte de cel ca sfredelușul. Mi se pare că-i zice glonte cu centrul deplasat. A trecut prin plămîn, prin gît și s-a oprit în cavitatea bucală.

În ambulanța care trebuia să mă transporte la Chișinău se afla medicul Nicolae Gladun. Cînd să trecem podul, ne-au oprit milițienii cu care lucrasem cot la cot. Nu mă cunoșteau toți, dar cineva m-a recunoscut, însă s-a dovedit a fi om și nu m-a trădat. Cineva îi ordonă lui Gladun să mă ducă la Tiraspol dacă sînt de la miliția din Dubăsari.

— Nu vedeți că abia suflă. Nu mai ajunge el la Tiraspol.

— Ca să nu sufle deloc îl aruncăm în Nistru.

— Îi mulțumesc dlui Gladun că a reușit să mă scape de la moarte sigură atît în acel moment, cît și în răstimpul celor două luni cît m-am aflat în convalescență. Eram bărbat zdravăn. De 92 de kilograme. Acum am rămas ca paiul. Dar sînt viu și nu mă dau. Pentru că separatiștii sînt de o baie cu frații lor mai mari care ne-au cucerit la 1944 și ne-au trimis floarea satului pe linia întîia în Ungaria. Toți sătenii noștri au căzut lîngă lacul Balaton. Printre ei erau și trei frați de ai mamei.

— Nu mă tem de nimeni și de nimic, zise ferm Alexei Crăciun. Eu îmi apăr neamul și pămîntul străbun.

Un glonte și o cruce de la pieptul lui Alexei. Poate nu-i cel mai fericit talisman. Dar e un act de curaj să reînvii din morți și să stai drept și nemișcat și să încurajezi un sat să nu se lase îngenuncheat, că anume acest lucru îl făcea, lămurindu-le oamenilor că vor fi și zile bune, că numai prin rezistență vor supraviețui și să nu asculte de propaganda de la Tiraspol...

Источник: Гласул, № —, 29 мая 1992, стр. 3, колонки —.

Отправить правку

0 правок к «Talismanul». Редактор проверит их до того, как они появятся на сайте.

Напишем, когда правку проверят.

Эта статья · с.3