În Moldova noastră au trăit în bună înțelegere oamenii de diferite naționalități și confesiuni. Dar astăzi pe malul stîng al Nistrului bandiții, cazacii-mercenari în frunte cu politiciaștrii aventurieri au dezlănțuit genocidul față de populația băștinașă.
Acest banditism are loc sub pretextul, chipurile, de apărare a populației rusofone de moldoveni.
Acțiunile mișelești ale separatiștilor cu încuviințarea tacită a Guvernului Rusiei și a altor țări ale C.S.I. ne transformă pe toți deopotrivă: și pe moldoveni, și pe ruși, și pe ucraineni și pe alți cetățeni, ce locuiesc în Moldova, în ostatici ai războiului și genocidului atît pe malul stîng cît și pe malul drept al Nistrului.
O vorbă de duh populară glăsuiește: prietenul la nevoie se cunoaște, de aceea fiți alături de noi la această grea încercare. Adeveriți în fapt prietenia și aderența voastră la acest multpătimit pămînt, doar va trebui să trăiți și mai apoi pe acest meleag.
Trebuie să trăim în pace și bună înțelegere, să împărțim înde noi și bucuriile, și necazurile, precum se obișnuiește într-o familie monolită.
Acest banditism îl comite o parte a populației rusofone de pe malul stîng cu încuviințarea tacită a unei părți a populației rusofone din restul Moldovei.
În aceste vremuri de cumpănă moldovenii vi se adresează cu apelul:
Condamnați împreună cu noi genocidul, insistați și cereți în orice formă (telegrame, scrisori, convorbiri telefonice etc) încetarea vărsării de sînge și a confruntării, a expulzării imediate și necondiționate a bandiților de pe teritoriul Moldovei, renunțați în public la ajutorul «apărătorilor» nepoftiți.
Contăm pe ajutorul Dvs!
Sursă: Vocea Poporului, Nr. 13 (104), 7 aprilie 1992, pagina 2, coloanele —.
