Deși unii consideră că Decretul cu privire la declararea stării excepționale pe întreg teritoriul Moldovei a fost semnat cu o anumită întîrziere, noi, cei de la pămînt, ne conducem de zicala: «graba strică treaba».
Ce am izbutit să întreprindem? În toate satele ce intră în componența primăriei Copăceni au fost organizate detașamente de voluntari ce țin sub un control strict sectoarele mai importante de producție, alte obiecte de menire socială. Au fost întocmite listele celora care și-au dat consimțămîntul să apere integritatea Moldovei.
Un mare ajutor material [și] moral s-a acordat refugia[ților] din stînga Nistrului, caz[ați] pe teritoriul primăriei noas[tre]. Totodată sfatul femeilor [a] hotărît să colecteze prod[use] alimentare, îmbrăcăminte, [în]călțăminte pentru copiii c[are] au suferit în urma dezmăț[ului] separatiștilor.
Într-un cuvînt, Decr[etul] Președintelui Mircea Sn[egur] ne consolidează în decizia [noa]stră de a ne apăra suveran[i]tatea și independența, drep[turi]le fiecărui cetățean al re[pub]licii.
Sursă: Viața Satului, Nr. 14 (4731), 1 aprilie 1992, pagina 2, coloanele —.
