Cele trei zile de lucru în plen ale sesiunii Parlamentului din săptămîna aceasta au trecut sub semnul activității intense a deputaților de a curma vărsările de sînge din zona de conflict. Comisia mixtă creată de Parlament marți, în ședința de dimineață, a expus documentele elaborate: a) principiile de dezangajare a părților implicate în conflict și b) mecanismul dezangajării formațiunilor înarmate, după aprobarea cărora trebuie să se elaboreze o serie de documente de foarte mare importanță pentru soluționarea conflictului ca atare.
S-a discutat mult pe marginea ambelor documente. Au fost expuse opinii foarte contradictorii. O parte dintre deputații din raioanele din stînga Nistrului s-a declarat dur contra a patru principii de dezangajare, care au însemnătate majoră pentru instaurarea păcii echitabile în republică, insistînd de fapt să se recunoască existența acestei formațiuni statale anticonstituționale pe teritoriul Moldovei. Unul dintre deputați, și anume V. Solonari, a și motivat: chipurile, în spatele acestei formațiuni se află Rusia și, deci, nu mai face să ne împotrivim. După ce au fost votate punct cu punct «Principiile...», deputatul B. Aculov a declarat că deputații transnistreni nu vor participa la votarea lor în ansamblu, ceea ce, de fapt, au și făcut. La această declarație deputatul M. Ghimpu a replicat cum că pe el personal îl aranjează numai aceste puncte și nu-l aranjează celelalte, însă el le va vota pe toate, deoarece altă ieșire din impas nu există. Aceasta nu a împiedicat Parlamentul să le accepte cu o majoritate de voturi.
În noaptea spre 17 iunie Comisia mixtă din nou și-a ținut ședințele pentru a prezenta de urgență Parlamentului proiectul, deja coordonat, al mecanismului de dezangajare a formațiunilor înarmate. Au existat două variante: prima elaborată de Ministerele Apărării și de Interne ale Republicii Moldova și a doua — de specialiștii formațiunilor paramilitare de la Tiraspol. Prima se deosebește de a doua prin faptul că ea asigură condiții de apărare a cetățenilor din raioanele din stînga Nistrului, care nu acceptă dezintegrarea Republicii, iar a doua cere ca forțele poliției și ale armatei Republicii Moldova să se retragă pe malul drept al fluviului.
Discuția de miercuri dimineața, care s-a axat pe hotărîrea Comisiei mixte de a se lua ca bază pentru deliberări prima variantă, nu a condus [l]a limpezirea situației chiar [ș]i după o pauză, pe parcursul […]reia cluburile de deputați [a]u făcut consultări. În cadrul [a]cestei discuții deputatul […] Efanov și-a expus temerea [că] pînă aleșii poporului vor [aj]unge la consens înfrățirea [pă]rților beligerante poate du[ce] la aceea că ele singure vor [răs]turna autoritățile respective, [dr]ept că nu a precizat — care [an]ume... Temerea aceasta a liderilor din stînga Nistrului, apropo, nu e lipsită de temei — și populația din localitățile zonei, și gardiștii s-au cam săturat să verse sînge pentru niște idealuri deșănțate și irealizabile.
În pauza dintre ședințele de dimineață și de seară miercuri Comisia mixtă din nou a făcut o încercare de a elabora o Hotărîre a Parlamentului, care să convină tuturor deputaților. Însă acest lucru din nou nu a reușit și pînă la sfîrșitul ședinței de seară au continuat discuțiile la tema: care variantă a hotărîrii și, respectiv, a mecanismului de dezangajare a forțelor să fie luată ca bază pentru a fi apoi examinată și adoptată pe puncte aparte? Pînă la votare, însă, nu s-a ajuns, iar deputații i-au obligat pe membrii Comisiei mixte să elaboreze, totuși, un document unic în care să se conțină toate premisele stingerii conflictului de pe Nistru și care să fie prezentat în Parlament în ședința de joi dimineața.
Și spre marea satisfacție a majorității deputaților, ba și a membrilor Comisiei mixte, acest lucru a reușit. Vicepreședintele Comisiei mixte dl F. Olaru joi dimineața a expus tezele de bază ale documentului, care a și fost votat ca bază pentru examinare și adoptare pe puncte aparte. Discuții mult prea înfierbîntate a trezit în fond numai punctul 2 al proiectului Hotărîrii, iar soluția pînă la urmă a propus-o deputatul P. Bejenuță. Ea prevede, că Parlamentul Republicii Moldova exclude orice fel de aplicare a forței în cadrul soluționării problemelor de ordin politic în condiții de respectare strictă a Constituției Republicii Moldova. Care este însemnătatea introducerii acestei condiții? Hotărîrea prevede (încă în «Principiile»... adoptate anterior), că vor fi restabilite organele constituționale ale puterii de stat în localitățile din stînga Nistrului, lucru căruia pot să i se opună anumite forțe, și în primul rînd liderii formațiunii statale neconstituționale din această zonă. Deci, forța nu va fi aplicată atît timp, cît procesul restabilirii organelor constituționale (de rînd cu stabilirea regimului juridic special al localităților din această zonă) va decurge în limitele prevederilor Constituției Republicii Moldova. Pare să fie un lucru de la sine înțeles. Dar să vedeți, că, totuși, s-a găsit un deputat, pe care nu l-a aranjat această decizie. Acesta a fost deputatul P. Șornicov, care a declarat, că votarea acestui punct va conduce anume la aplicarea forței și, deci, votarea de mai departe a punctelor hotărîrii e lipsită de sens. Au rîs cu poftă chiar și unii deputați din circumscripțiile din stînga Nistrului. Pentru că P. Șornicov a contrapus două lucruri, care se presupun în mod obligatoriu: soluționarea pașnică a conflictului și respectarea Constituției.
A frapat întrucîtva și apelul deputatului G. Pologov, care, după ce a fost votată în ansamblu această hotărîre de o importanță colosală pentru soluționarea pașnică a conflictului din zonă, de la tribuna centrală a Parlamentului s-a adresat tuturor deputaților și populației Republicii cu chemarea să purceadă imediat la realizarea ei și să curme cu hotărîre orice încercare de a zădărnici întronarea păcii în toată Moldova. Aplauzele culese au fost, probabil, primele, dar, sperăm, nu și ultimele, ale acestui om, care, în sfîrșit, și-a dat seama de calea moartă, pe care a fost pusă viața politică și social-economică a Republicii în ultimii mai bine de doi ani.
Astfel s-a încheiat epopeea de două săptămîni de activitate a Parlamentului pe calea căutării insistente a ieșirii din impasul sîngeros, în care s-a pomenit. Acum rămîne principalul — realizarea hotărîrilor adoptate, în cadrul căreia trebuie elaborate și adoptate o serie de documente legislative, precum și a mecanismului dezangajării formațiunilor înarmate, iar de aici — și a mecanismului garantării inadmisibilității reangajării lor. Numai cu garanția succesului înfăptuirii acestor condiții pacea se va întrona cu siguranță pe meleagul nostru.
Marți, 23 iunie Parlamentul își va continua ședințele în plen, urmînd să ia în discuție problemele grupate în primul bloc al ordinii de zi, care țin de acum de examinarea și adoptarea unor acte legislative nemijlocit legate de soluționarea pașnică a conflictului armat din raioanele din stînga Nistrului.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 84–85 (17954–17955), 20 iunie 1992, pagina 1, coloanele —.
