[Î]ncepînd cu 1922, în fiecare an în prima sîmbătă a lunii [iuli]e obștimea cooperatistă din lume marchează Ziua interna[țio]nală a cooperației. Și cu toate că situația din republica [no]astră cu regret, este departe de cea sărbătorească, totuși [ac]easta dată impune de a se face o privire retrospectivă la [ca]lea parcursă, un anumit bilanț al celor obținute, de a pre[co]niza sarcinile pe ziua de mîine. Această adresare către în[ce]puturile mișcării cooperatiste, către esența și principiile […], propovăduite de milioane de oameni din diferite țări, este […] atît mai necesară astăzi, cînd cooperația de consum din [M]oldova a procedat pe calea renovării esențiale, trecerii la [re]lațiile de plată, la independența economică. Cale, de alt[fe]l, deloc ușoară.
[P]e lîngă războiul pustiitor, [coop]erația de consum, ca și de […] noi toți, este apăsată [per]manent de povara grea a in[flați]ei crescînde, a ruperii re[lații]lor tradiționale, de creșterea nesățioasă a prețurilor, de […]a resurselor financiare (și [nu n]umai), precum și a altor […]tăți, care trezesc o neli[niște] deosebită față de soarta [de] mai departe a cooperației [de c]onsum. De aceea Ziua in[tern]ațională a cooperației in[tenți]onăm s-o folosim ca un [pril]ej potrivit pentru a atrage [aten]ția întregii obștimi la […]e dificultăți stringente cu [care] se confruntă astăzi coope[rați]a de consum. Dar parcă nu[mai] ea suferă acum, vă veți [într]eba. Da, așa e. Greutăți […] încercăm astăzi cu toții. […] nu trebuie să se uite acel [ade]văr evident, că orice dereg[lare] în activitatea cooperației [de] consum îndată se răsfrîng [în] modul cel mai direct și mai [sev]eros asupra nivelului de [trai] al oamenilor de la sate, [căr]ora și așa nu le este deloc [ușo]r.
[N]e-am convins de-a binelea […] toții: a devenit o modă […] tendința de a distruge to[tul] pînă la temelie. Cu regret, […] făcut și se mai fac încă […]lte încercări de a proceda […] fel și cu cooperația de con[sum], sub pretextul neîntemeiat [pre]cum că ea nu ar prea adu[ce] folos, că lucrează insuficient. La drept vorbind, în pre[zen]t atare chemări devin mai [rar]e, căci încetul cu încetul […] totuși înțelegerea că în [re]publică deocamdată nu exi[stă] un alt sistem economic ca[re] ar fi în stare să înlocuiască [coo]perația de consum în reali[za]rea politicii de stat privind [de]servirea comercială (fie ea […] departe de a fi ideală) a oa[me]nilor muncii de la sate, or[ga]nizarea colectării, prelucră[rii] produselor agricole și mate[rie]i prime de la cetățeni.
[A]ctualmente, cooperația de [con]sum din republică întruneș[te] circa un milion de coasocia[ți]. Din ea fac parte aproxima[tiv] 10 mii de întreprinderi co[mer]ciale, alimentație publică, […]e de întreprinderi de colec[tar]e și prelucrare a producției [ag]ricole și materiei prime, de [pr]oducere a mărfurilor de [con]sum popular. Fondurile […]e și circulante ale coopera[ției] de consum se cifrează la […] miliarde de ruble. Sistemul [nos]tru deservește aproape 65 [pr]ocente din populația repub[lic]ii. Pe seama lui revin peste […] de procente din volumul [ci]rculației mărfurilor cu amă[nu]ntul.
[Î]ntreprinderile cooperatiste [pr]oduc anual produse alimen[tar]e și mărfuri de consum popu[la]r în valoare de 2 miliarde [d]e ruble, prin intermediul re[țe]lei de colectări se pun în [cir]cuit produse de materie pri[mă] agricolă în sumă de 2,1 mi[liar]de de ruble.
[S]e cere menționat faptul că [s]pre deosebire de cooperative[le] comerciale (la care obține[rea] profitului devine un scop în sine), care caută să-și desfășoare activitatea acolo unde e mai convenabil și numai cu mărfurile care aduc un venit mai bun, cooperația de consum deservește cu mărfuri și produse de primă necesitate, de regulă, oamenii de la sate. Bineînțeles, nu se poate spune că ea nu este cointeresată în obținerea profitului. Însă cea mai mare parte a lui este cheltuită pentru rezolvarea problemelor sociale. Spre exemplu, numai în ultimii 5 ani volumul mediu anual al investițiilor capitale a constituit circa 56 mln ruble, iar darea în exploatare a fondurilor fixe — 40 mln. Pînă în ultimul timp anual erau date în exploatare aproximativ 120 de întreprinderi ale comerțului cu amănuntul (18 mii metri pătrați de spațiu comercial), 10 întreprinderi de alimentație publică cu 950 de locuri, cîte 13 mii metri pătrați de spațiu pentru depozite, depozite pentru păstrarea fructelor și legumelor cu capacitatea de 3000 de tone, brutării pentru coacerea a 66 tone de pîine pe zi, cîte 6 mii metri pătrați de spațiu locativ și alte obiective de menire socială.
Mijloace impunătoare au fost alocate și pentru crearea unei baze proprii de pregătire a cadrelor. În prezent rezolvarea acestei sarcini nobile și responsabile revine pe seama colegiului cooperatist și a celor două școli tehnico-profesionale, care anual pregătesc specialiști pentru cooperația de consum. Recent s-a creat și funcționează un centru pentru reciclarea cadrelor.
S-au întreprins și se întreprind pași concreți în vederea protejării sociale a coasociaților și lucrătorilor din ramură. La dispoziția lor se află o policlinică înzestrată cu utilaj medical la nivelul exigențelor de astăzi. În cele două tabere de vară se odihnesc circa 3000 copii. Desigur, e imposibil să le enumeri pe toate. Dar și din cele spuse devine clar unde și cum se folosește profitul obținut. Doar toate acestea au fost construite exclusiv din contul mijloacelor proprii, fără a lua nici o copeică din buget. Te-ai mira dacă ar proceda așa și bussinesul particular sau, să zicem, aceleași cooperative comerciale. Și de aceea s-ar părea că prin astfel de comportament cooperația de consum e în drept să se bucure de înțelegere și susținere, unele înlesniri.
Ce ajutor concret așteptăm noi în aceste zile de grele încercări? În linii mari doar atît: ca guvernul să-i ofere cooperației de consum un regim favorabil, adică să-i ofere posibilitatea și dreptul de a folosi toate mijloacele cîștigate pentru recuperarea cheltuielilor de producție, plata muncii, dezvoltarea economică și socială, iar partea ce va rămîne să fie distribuită pentru dividende. Și numai din această parte a beneficiului, obținut de către întreprinderile și organizațiile cooperatiste, să fie încasat impozitul cuvenit. Atunci și vom putea vorbi despre o cooperație de consum ca în toată lumea civilizată. Numai în așa caz ea va fi în stare nu numai să supraviețuiască în condițiile drastice de astăzi, ci și să activeze cu succes pentru binele populației de la sate, pentru aprovizionarea lor cu produse alimentare și mărfuri.
Desigur, aceasta se va întîmpla numai cu condiția că în pofida tuturor greutăților cooperația de consum la toate nivelurile sale, începînd cu coasociații și terminînd cu Moldcoopul, va fi capabilă să se acomodeze în noua realitate, iar cadrele vor însuși cu succes iscusința de a munci în condițiile independenței economice depline. Doar nu e secret ca pentru mulți din acei care s-au obișnuit să lucreze după instrucții de sus această independență a devenit o piatră de încercare.
Însă, în linii mari, pe zi ce trece cadrele se cizelează tot mai mult, dînd dovadă de spirit întreprinzător, de inițiativă și competență.
Ca punct de reper în activitatea noastră ne servește Legea «Cu privire la cooperație» adoptată de către Parlament la început de an. Această lege ne-a deschis un cîmp larg de activitate, ne garantează autonomia față de organele și organizațiile de stat, apărarea drepturilor și intereselor membrilor cooperației de consum.
Actualmente lucrăm asupra realizării programului de restructurare a activității cooperației de consum din republică în condițiile relațiilor de piață, care prevede reafirmarea relațiilor de proprietate, perfecționarea structurii, relațiilor economice, corelației cu organele conducerii de stat, protecția socială a membrilor și lucrătorilor din ramură.
Una din căile de ieșire din starea financiară critică o vedem și în creșterea ajutorului din partea coasociaților pe calea majorării cotelor de participare și cotelor suplimentare. Concomitent vom întreprinde totul pentru a-i ocroti în măsura posibilităților de «surprizele» trecerii la economia de piață.
În sens larg se impune revitalizarea activității tuturor întreprinderilor și organizațiilor, asociațiilor și cosocietăților în direcția democratizării, renașterii naturii cooperatiste a sistemului nostru, consolidării disciplinei și sporirii responsabilității tuturor lucrătorilor.
Pe viitor intenționăm să punem accentul pe dezvoltarea rețelei comerciale și colectarea de produse agricole nemijlocit în localitățile sătești, pe asigurarea mai deplină cu mărfuri a unităților comerciale, pe creșterea rolului industriei noastre în producerea mărfurilor de larg consum, asigurînd astfel satisfacerea necesităților populației republicii.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 93 (17963), 7 iulie 1992, pagina 3, coloanele —.
