La sfîrșitul lui iulie un grup de oameni de știință de la Academia Moldovei și A.Ș.P. «Porumbeni», în componența unei comisii guvernamentale în frunte cu vicepreședintele A.Ș.M., academicianul Mihai Lupașcu, a vizitat gospodăriile agricole din raionul Vulcănești în legătură cu seceta ce bîntuie în prezent în republica noastră. S-au mai deplasat grupuri de specialiști cu acest scop și în alte raioane sudice. La întoarcere i-am solicitat un interviu dlui Lupașcu.
— Dle academician Lupașcu, și totuși ce prejudicii a adus seceta agriculturii noastre, inclusiv raionului Vulcănești? Ne așteaptă o iarnă flămîndă sau mai putem spera la ameliorarea situației.
— În primul rînd, aș vrea să menționez că volumul pierderilor în raionul Vulcănești ne întristează mult. Din 17 mii hectare de porumb seceta a nimicit de acum vreo 5 mii. Cu părere de rău, situația se înrăutățește pe zi ce trece, căci așa și nu plouă. Din această cauză suferă cel mai mult plantele de categoria a doua, sau cele de a doua vegetație: porumbul, despre care deja am pomenit, legumele, într-o oarecare măsură floarea-soarelui, lucerna ș.a. Consecințele secetei se resimt și în livezi, mai ales în acele de pe povîrnișuri, unde frunzele pomilor s-au veștezit pînă în vîrful ramurilor. Chiar și salcîmul, rezistent la secetă, în prezent e cu frunzele îngălbenite. Au suferit mai puțin plantele de categoria întîia, am în vedere grîul, orzul, ovăsul, mazărea, care deja au fost recoltate.
În ceea ce privește întrebarea de vom fi sătui la iarnă sau nu prea — depinde în mare măsură de acțiunile întreprinse în prezent de gospodari la fața locului, de faptul cum vor îndeplini ei recomandările grupului guvernamental. Dar ele se axează în jurul ideii de a mai salva ceea ce se mai poate salva, de a ne pregăti conform cerințelor agrotehnicii și științei agricole pentru semănatul de toamnă și de primăvară, de a recolta la timp și fără pierderi tot ce am crescut.
— Eu cred că la recomandările concrete, făcute pentru specialiștii și plugarii de la sate, vom mai reveni. Dar acum vă rog să elucidați totuși tema secetei. De ce sîntem atît de neputincioși în fața acestui fenomen al naturii?
— Seceta a adus în trecut și continuă să aducă și în prezent mari prejudicii economiei naționale, generează noi probleme sociale. O analiză amplă, pe care au făcut-o cercetătorii științifici de la Academie, precum și cei de la institutele de cercetări științifice ramurale, ne-a demonstrat că din ultimii 102 ani 30 din ei au fost secetoși, adică aproape fiecare al 3-lea an. Și mai drastică e situația în raioanele sudice ale republicii. Aici 16 din ultimii 30 de ani au fost secetoși, sau fiecare al 2-lea an. Extraordinar de periculoasă e seceta care se repetă al doilea an. Astfel de cazuri au fost nu o dată în istoria plaiului nostru. Unele din ele, fiind legate și de alți factori, despre care s-a vorbit destul în presă (în prezent specialiștii de la Institutul de Istorie al Academiei pregătesc o culegere de documente «Foametea în Moldova (anii 1946—1947»), s-au soldat cu moartea a zeci de mii de concetățeni ai noștri. Deci în lupta cu seceta ar trebui să avem o strategie și o tactică, aș zice, națională, bazată pe rezultatele cercetărilor științifice în decursul a mai multor ani. Să le îmbogățim și cu experiența, investigațiile științifice ale altor țări, care de asemenea trăiesc și muncesc în condiții de secetă.
Seceta din anul curent, cu părere de rău, e o continuare a celei din anul trecut. Și în aceasta constă tragedia momentului. Să ne amintim. În 1991 au căzut precipitații atmosferice insuficiente, deci în sol s-a acumulat o cantitate mică de umiditate. În astfel de condiții a fost efectuat semănatul de toamnă. În decursul iernii de asemenea a căzut puțină zăpadă. N-a fost bogată în ploi nici primăvara curentă. Pînă și luna mai, care de obicei e favorabilă din punct de vedere al condițiilor meteo, anul acesta nu ne-a bucurat cu ploi. Situația agroclimatologică s-a agravat în luna iulie. La Șoldănești și Ciadîr-Lunga, bunăoară, au căzut doar cîte 4 mm de precipitații atmosferice, Ștefan Vodă — 5, Comrat — 6, Cahul — 10 mm. Situația s-a complicat și prin aceea că seceta solului s-a îmbinat cu seceta aeriană, deoarece temperatura aerului a sporit pînă la 30—35 și chiar 40 de grade [căl]dură, iar umiditatea lui a coborît [în] unele zile pînă la 25—30 de procente. În astfel de condiții procesul de fotosinteză în plante a fost paralizat completamente. În sol practic nu mai există umiditate productivă și plantele pier.
— Pomenisem mai sus despre rezultatele diferite în condiții similare. Ne-ați putea comunica ceva concret pe marginea deplasării în raionul Vulcănești?
— Da, desigur! În acele gospodării, unde s-au aplicat mai mult sau mai puțin recomandările științei, tehnologia cunoscută și procedeele agrotehnice necesare, influența secetei se resimte mai puțin (sovhozul «Pobeda»). Am întîlnit și astfel de gospodării unde de toate acestea s-a ținut cont mai puțin (colhozurile: «Gigant», «Moldova», «Patria», «Prut» ș.a.). Aș aminti, bunăoară, de semănatul tîrziu al porumbului după întoarcerea grîului. Doar era clar încă din toamnă că orzul și grîul au pierit din cauza secetei. În primăvară, în loc să fie cultivate aceste terenuri și imediat semănate cu
(Sfîrșit în pag. 3).
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 113 (17983), 11 august 1992, pagina 1, coloanele —.
