Miercuri, cînd atitudinea lui Mihail Gorbaciov față de dezmembrarea R.S.S. Moldova în diferite pseudoformațiuni teritoriale încă nu era cunoscută de poporul sovietic, un grup multinațional de deputați a sosit la Tiraspol. Ca să nu fie calificați drept niște «spioni», «diversioniști» sau mai știu ce, membrii parlamentului au hotărît să nu plece direct în colectivele de muncă, ci să intre mai întîi pe la tov. S. Moroz, președintele comitetului executiv al Sovietului orășenesc de deputați ai poporului.
Intrînd cu toții în cabinetul de lucru al primarului, noi, jurnaliștii, veniți cu însărcinarea să oglindim lucrul grupului de deputați, am fost avertizați să nu includem nici un dictafon, nici o cameră de luat vederi, să nu facem notițe. Am fost cuminți și i-am dat ascultare. Am înțeles că la Tiraspol pluralitatea de opinii și publicitatea sînt interzise, iar adevărul de ultimă instanță aparține unui oarecare «vremennîi comitet».
Domnul Ion Prisăcaru, conducătorul grupului, l-a informat pe tov. S. Moroz despre scopul aflării parlamentarilor în oraș — studierea situației social-politice și atmosferei din colectivele de muncă, explicarea hotărîrilor sesiunii extraordinare a Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova etc. — și pentru aceasta deputații trebuie să meargă pe la întreprinderi.
S. Moroz a declarat că membrii parlamentului au venit prea tîrziu, că trebuia s-o facă cu vreo lună jumătate în urmă, că oamenii pur și simplu nu-i vor primi, că prezența «delegației» în oraș va întărîta spiritele și că dumnealui, în calitate de primar («măr goroda»), nu are dreptul a le permite oaspeților de la Chișinău să viziteze colectivele de muncă. Această permisiune o poate da numai «vremennîi comitet» (am înțeles că acesta e un organ al puterii supreme în Transnistria).
Apoi — calm și argumentat — au vorbit alți deputați, de naționalitate ruși și ucraineni — Valentin Krîlov, Larisa Pokatilova, Vasilii Șova, precum și Gheorghe Ghimpu, dar... S. Moroz ținea una și bună: nu are împuterniciri de la comitet. În calitate de persoane particulare deputații sînt liberi în acțiuni și au dreptul să se întîlnească cu cine doresc. Dar numai și numai în calitate de persoane particulare, li s-a spus.
Circa două ore de «tratative» n-au adus la nici un rezultat. Deputații s-au văzut nevoiți să părăsească cabinetul primarului cu gîndul ca a doua zi să mai facă o încercare.
În acea zi de miercuri membrii parlamentului R.S.S. Moldova, unicul organ legal al puterii de stat în republică, așa și n-au avut nici o întîlnire cu oamenii muncii de la vreo întreprindere sau organizație din fosta capitală a Moldovei. Nu li s-a permis. De ce oare? Nu cumva de aceea că liderii forțelor separatiste de aici, printre care e și S. Moroz, s-au temut ca nu cumva oaspeții de la Chișinău să le deschidă ochii muncitorilor, să-i «convertească»?
În timpul cît deputații s-au aflat în audiență la primar, s-a răspîndit zvonul că a venit un grup de oameni de la Chișinău să-l aresteze pe Moroz. De aceea în centrul orașului și-a făcut apariția o echipă de... să-i zicem de părtași ai separatismului.
Discutînd cu aceștia, precum și cu alți trecători, deputații au fost tratați nu cu cele mai frumoase cuvinte. Unora li s-a «propus» să se cărăbănească în România, alții, fiind numiți trădători, au fost întrebați: «za scoliko prodalisi Narodnomu Frontu?». Deputații, iarăși calm și fără exces de emoții, încercau — unul ici, altul dincolo, direct în stradă — să le explice cîte ceva, dar... în zadar. Pur și simplu nu erau ascultați.
Dacă nici doamna Larisa Pocatilova n-a putut găsi limbă comună cu niște bărbați — muncitori la uzina de aparataj electric, după cum s-au recomandat, — apoi cine altul e în stare să-i convingă că separatismul nu poate duce la nimic bun?
Oare chiar nici cuvintele lui M. S. Gorbaciov, Președintele Uniunii R.S.S., să nu aibă nici o influență asupra lor? Vom vedea.
Cine i-a întărîtat atît de tare pe unii tiraspoleni (nu pe toți, fiindcă am întîlnit și nemoldoveni cu rațiune lucidă, care condamnă separatismul) nu numai împotriva moldovenilor, ci și a rușilor, ucrainenilor care pledează pentru integritatea republicii, pentru pace și înțelegere pe pămîntul Moldovei?
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 209, 7 septembrie 1990, pagina 1, coloanele —.
