Nu există român de bună credință care să nu visese să viziteze fie și o singură dată Mănăstirea Putna, locul de eternă hodină al marelui Voievod Ștefan al Moldovei, ale cărui fapte de viață domină veșnicia. Dar a te afla la Putna în ziua canonizării ziditorului de biserici și mănăstiri, dar mai cu seamă de măreție a țării înseamnă, cred, un miracol, la care o dată participînd te poți considera un om norocos, căci Biserica Ortodoxă Română n-a fost prea grăbită în canonizarea de sfinți naționali, cu toate că neamul nostru cunoaște nenumărați martiri. Și iată că anul acesta s-a decis canonizarea a două personalități de primă mărime.
De fapt cronicarul Grigore Ureche arată că Ștefan cel Mare a fost numit «sfînt» chiar din ziua înmormîntării trupului său pentru vitejia sa în lupta de cruciat al țării și al Europei.
«Cînd a fost să moară Ștefan», după cum zice cîntecul, a murit doar trupul voievodului, numele său fiind eternizat în colinde și cîntece de leagăn, iar spiritul său, spun legendele, umblă prin țară, mai ales cînd nația este în primejdie.
Chiar și în ziua canonizării sale, duhul lui Ștefan revărsa îmbărbătarea peste ostașii din tranșeele Transnistriei, cărora Ștefan le-a poruncit s-arate «hoardelor din răsărit» că Măria sa n-a murit și continuă să înalțe temple sfinte și o țară ce n-are moarte.
Două splendide izvoare ale spiritualității noastre: Eminescu, Ștefan cel Mare. Anume la ele azi ne curățim și răcorim sufletele, prin ele vedem sorții de izbîndă ai întregirii neamului nostru. Cu ele intenționăm să ne salvăm de acea teroare istorică la care a fost și este supusă suflarea românească.
O coincidență simbolică: ambele izvoare țîșnesc din piatra «munților latinității», de lîngă Putna, unde la 2 iulie curent, după cum știți, s-au produs evenimente epocale. Amintim cititorilor că «Moldova Suverană», pe 22 ianuarie, a oferit două pagini tot Putnei; cu plecăciune și recunoștință am participat la oglindirea și organizarea primului festival pentru premiul «Mihai Eminescu». Acum Dumnezeu ne-a adus un alt prilej: clopotele Putnei ne-au adunat spre a fi martori oculari la o lucrare divină — aici a avut loc sanctificarea domnitorului Moldovei Ștefan cel Mare și a monahului Daniil Sihastrul.
(Relatări mai ample de la aceste manifestări de grandoare citiți în pag. 3 și 4).
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 94 (17964), 8 iulie 1992, pagina 1, coloanele —.
