La data de 28 mai 1991 Parlamentul Republicii Moldova a acordat actualului Guvern misiunea de înaltă răspundere de a gestiona economia și a conduce societatea pe baza Constituției și legilor țării în scopul realizării direcțiilor strategice ale politicii noastre interne și externe: asigurarea independenței și integrității teritoriale; democratizarea societății și punerea bazelor creării unui stat civilizat și de drept; reforma radicală a economiei cu trecerea la principiile economiei de piață; integrarea republicii în comunitatea mondială și diverse organisme internaționale politice, economico-financiară și obștești.
Această perioadă a fost marcată de evenimente importante de o însemnătate istorică pentru Republica Moldova:
destrămarea Uniunii Sovietice și apariția posibilității creării statalității noastre;
declararea independenței Republicii;
primirea Republicii Moldova ca membru al O.N.U., C.S.C.E., alte organisme internaționale importante.
Situația nou creată a necesitat schimbări radicale în politica noastră internă și externă inclusiv:
stabilirea relațiilor diplomatice cu alte state și deschiderea ambasadelor;
crearea organismelor, instituțiilor și atributelor unui stat independent: cadrul juridic, instituțiile democratice, sistemul financiar-bancar și moneda națională, forțele de apărare, de interne, frontiera și organele vamale, un nou sistem de organe de autoadministrare locală etc.
Totodată această perioadă a fost însoțită de evenimente și procese cu consecințe negative pentru economia și societatea noastră: prelungirea și agravarea conflictului din raioanele din partea stîngă a Nistrului ce a cauzat pierderi con siderabile umane, materiale și financiare;
destrămarea bruscă a sistemului de distribuire și aprovizionare, lipsa sistemului de relații directe între agenții economici din republică cu cei din Rusia, Ucraina și alte state cît și aparența unor încercări de blocare economică și financiară din exterior; lupta între forțele conservatiste și cele progresiste și democratice, lupta pentru putere între diferite partide și mișcări politice, dar care nu au obținut o influență și susținere esențială din partea majorității populației; lipsa de rezultate considerabile în direcția consolidării societății; critica unor măsuri nepopulare întreprinse de Guvern, dar care erau inevitabile; activizarea economiei tenebre în această perioadă complicată pentru republica noastră.
Acești factori cît și ultimii doi ani dificili în agricultură au cauzat scăderea în economie, majorarea prețurilor peste limita prognozată, agravarea situației financiare a agenților economici, scăderea considerabilă a productivității muncii, înrăutățirea nivelului de trai a unor pături a populației.
Toate acestea au creat Guvernului condiții deosebit de grele de activitate impunîndu-l să dea prioritate soluționării problemelor curente și mai puțin celor de perspectivă, întreprinderii unor măsuri operative îndreptate spre a menține în limitele acceptabile și rezonabile cursul vieții economice și sociale și nivelul de trai al populației, reducînd maximal posibil costul tranziției la economia de piață.
Paralel cu aceasta, Guvernul și-a definitivat și concretizat programul de stabilizare și reformare a economiei, reieșind din condițiile și situația nouă și a întreprins pași concreți în direcția realizării obiectivelor și compartimentelor principale ale reformei.
E necesar de menționat, că activitatea Guvernului pe parcursul acestui an a avut loc în lipsa înțelegerii și susținerii acceptabile privind realizarea principiilor de bază a economiei de piață, mai mult decît atît, fiind supus permanent unei critici neconstructive, învinuirilor nejustificate și cereri de demisionare, creînd instabilitate atît în Guvern cît și în organele executivului pe verticală.
I. Activitatea politică
Pe baza legilor Republicii Moldova, hotărîrilor Parlamentului Guvernul Republicii a realizat în această perioadă activități în domeniul politicii interne, pentru asigurarea introducerii statului de drept și dezvoltarea democrației și a reprezentat țara pe plan internațional.
Toate acestea s-au realizat pe fondul unor complexe și grave fenomene politice, sociale și militare atît pe plan intern cît și pe plan internațional și regional.
Deaceea considerăm că realizările echipei guvernamentale în acest domeniu capătă o semnificație calitativ superioară, iar efortul nostru o apreciere suplimentară.
Realizări:
a) în politica internă:
Elaborarea, înaintarea și susținerea în Parlament a cadrului juridic în scopul creării și reglementării condițiilor politice, economice și sociale a funcționării statului.
Una din preocupările constante a executivului a fost de a asigura în republică un climat de liniște socială și de avansare a democratizării vieții interne.
Astfel instituțiile guvernamentale au facilitat apariția, înregistrarea și dotarea cu spații, mijloace tehnice și financiare a partidelor politice (14 la număr), a organizațiilor obștești și sociale (a peste 35 la număr), a asociațiilor culturale, a minorităților naționale (letonă, lituaniană, poloneză, armeană, cehă, ucraineană, evreiască, bulgară, găgăuză).
Pe lîngă sprijinul material acordat direct presei (hîrtie, spațiu, finanțe, mijloace tehnice) Guvernul a promovat o politică de toleranță pentru exprimarea liberă a opiniilor în presă, radio, televiziune, ca o expresie a înțelegerii pluralismului și libertății de opinii. Guvernul de asemenea a furnizat informații despre activitatea și hotărîrile sale, manifestînd o totală transparență în relațiile sale cu presa.
Tot în aspect de adîncire a democrației reprezintă și predispoziția Guvernului de a răspunde periodic în fața legislativului prin persoana Prim-Ministrului și a miniștrilor (pe diverse probleme ale conducerii economico-sociale și inclusiv, gestul demisionării Guvernului este o dovadă a democratizării).
Pe fondul creșterii aspectelor de criminalitate, dezordine socială și economică Guvernul a procedat ferm și în mod operativ, imediat după adoptarea cadrului legal, la crearea, constituirea și intrarea în funcțiune a organelor de apărare a legalității cum ar fi politica, procuratura, organele judecătorești și Arbitraj, și în ultima perioadă, a Armatei naționale și forțelor de grăniceri.
Înființarea acestor organe a determinat un efort material, financiar și organizatoric foarte înalt pentru întreaga structură a Guvernului.
În paralel cu aceste acțiuni, Guvernul a fost în contact permanent cu opinia publică pe marile probleme ale societății prin intermediul sondajelor de opinie și pe baza lor și-a corectat în bună parte deciziile de conducere.
Desigur, nu am scăpat din atenție și unele probleme ale reorganizării teritorial-administrative, pregătind pentru Parlament variante ale împărțirii teritoriale și lucrînd direct sau prin intermediul unor consfătuiri cu organele locale ale puterii de stat.
În urma acestor dialoguri Guvernul a adoptat mai multe hotărîri de descentralizare a puterii, de ridicare a răspunderii puterii locale și de integrare a acestuia în realizarea reformei teritoriale și economice (impozite, cote, licențe, spații, bugetul etc.).
De rînd cu inițiativele Președintelui și a Parlamentului, Guvernul s-a implicat direct în acțiunea de rezolvare pașnică pe bază de negocieri a conflictului din raioanele din stînga Nistrului. (formarea comisiei de conciliere, nenumeratele întîlniri la nivelul miniștrilor de externe, vizite, contacte, declarații, protocoale etc).
b) în politica externă:
În perioada la care ne referim în mod practic Republica Moldova a intrat în lume, fiind recunoscută de peste 100 de țări, precum și primirea în O.N.U.
Guvernul a pregătit prin contracte directe sau cu sprijinul altor state stabilirea de relații diplomatice cu peste 40 de țări și a asigurat deschiderea primelor ambasade în țară și în străinătate.
Realizarea acestor legături s-au făcut pe fundalul unor ample și contradictorii acțiuni de constituire și funcționare a C.S.I.
Guvernul Moldovei a manifestat o atitudine corectă vizavi de convențiile și tratatele C.S.I., căutînd să apere cît mai bine posibil interesele Moldovei.
În prezent Guvernul este preocupat pentru completarea relațiilor diplomatice cu relații economice și financiare reglementate prin acorduri guvernamentale bilaterale. Începutul este făcut prin Acordurile încheiate cu Polonia, România, Ungaria, China, Ceho-Slovacia și S.U.A. de unde abia m-am întors. La etapa de parafare se găsesc acordurile cu Turcia, Belgia, Iran, Cuweit și alte state.
În perspectivă sînt posibile și necesare Acorduri economice cu plata comună, țările din America Latină, țările din Bazinul Mării Negre și Medi terane și desigur cu toate fostele republicii unionale, Guvernul considerînd că piața răsăriteană rămîne o zonă de maxim interes, atît pentru țara noastră cît și, prin noi, pentru restul Europei.
Un capitol important al activității noastre externe l-a constituit contractele cu instituțiile financiare monetare internaționale și regionale (F.M.I., B.M., B.E.R.D., G.A.T.T.).
Putem afirma, că am trecut cu succes etapa de informare și analiză făcută de aceste organisme Programului nostru de reformă și politicii generale a Guvernului, cît și primirea noastră în calitate de membru în aceste structuri.
Guvernul a pregătit deja o serie de proiecte care vor sta la baza negocierilor la aceste instituții pentru primirea de credite.
Perspective: Atît în domeniul politicii interne cît și externe considerăm că mai sînt multe de făcut. Guvernul și instituțiile Guvernamentale trebuie să depună numeroase eforturi.
Astfel, pe plan intern trebuie depusă o contribuție mai mare pentru aplicarea legilor, pentru instaurarea statului de drept și respectarea securității și inviolabilității persoanei.
Trebuie de accelerat procesul de inițiativă legislativă, de constituit instituțiile cerute de aceste legi.
În momentul în care Parlamentul adopta o soluție privind conflictul din Transnistria, Guvernul trebuie să treacă imediat la realizarea ei. În această privință ne pronunțăm ferm și univoc pentru soluțio […]
[…]nia, Grecia, Rusia, […] Anglia, Franța, Ger[…]tc. (circa 3000 per[…]
[…]ra a fost de asemenea […]a echipei guvernamen[…] lîngă subvenționarea […]a teatrelor, cinemato[…] editurilor, presei, […]l a aprobat:
[…]area de spații (muzee, [a]sociații culturale);
[…]a fundațiilor culturale;
[…]nțat direct unele ma[…] «Limba noastră», […] cel Mare», «Emines[…]miterea formațiunilor […]nătate;
[…]rijinit direct reparația […]i «M. Eminescu» și […]rii «Capriana», altor […]
[…]ceastă perioadă putem […] că viața culturală din […]ică în pofida recesiunii […]ice s-a desfășurat nor[…]
[…]omitent, Guvernul a […]t și refacerea bisericii […]ieții spirituale, inclusiv […]derea facultății de teo[…]
[…]iciile sociale pentru po[…] în domeniu apărării […]i au beneficiat și ele […]in financiar. Astfel s-au […] spitale raionale — 590 locuri, sătești — 690 locuri.
Au fost elaborate legile și Hotărîrile guvernamentale pentru reglementarea asistenței medicale, organizarea de acțiuni profilactice.
Perspective. Remarca principală pentru etapa viitoare se referă la urgentarea cadrului legislativ pentru întreg domeniu social-cultural, totodată considerăm, că și în acest domeniu trebuie introduse forme și metode ale economiei de piață pentru a ridica nivelul calitativ ale serviciilor și pentru a completa resursele financiare limitate ale Bugetului pentru sfera respectivă.
Este necesar de o concentrare a specialiștilor din toate tipurile de servicii social-culturale pentru a realiza și supune aprobării Guvernului și Parlamentului conceptele de organizare și funcționare a școlii naționale, a asistenței medicale, a dezvoltării culturii naționale.
Încheiere. Bilanțul unui an de guvernare are, după cum vedeți, și totaluri, care ne aduc satisfacții, dar și puncte slabe, neîmpliniri, pentru care merităm criticile populației și ale Parlamentului.
Noi, care am fost în interiorul Executivului, a trebuit să învățăm concomitent cu adoptarea deciziilor guvernamentale și să facem față unor evenimente critice față de care trebuiau luate hotărîri pe loc.
Acest mod de desfășurare a activității ne justifică o parte din greșelile și neîmplinirile guvernamentale, dar faptul, care ne-a împiedicat să lucrăm mai bine a fost lipsa de înțelegere și de cooperare din partea Președintelui, Parlamentului în chestiunile cele mai delicate ale guvernării (reorganizarea proprietății de stat, privatizarea pe criterii economice, protecție socială bazată pe principii economico-sociale și nu populiste, tratarea egală a tuturor agenților economici în probleme fiscale etc.).
Deacea considerăm, că pentru ca Moldova să nu devină o țară neguvernabilă se impune adoptarea unei noi politici de formare și conlucrare cu Guvernul din partea Parlamentului și Președinției și un punct de vedere constructiv față de instituțiile guvernamentale pentru că, așa cum ați văzut din Raportul nostru răspunsurile Guvernului sînt mult mai complexe și mai aproape de viață, iar gestiunea viitoare a societății ridică probleme grele și vitale pentru țara noastră.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 94 (17964), 8 iulie 1992, pagina 1, coloanele —.
