După război, între Chișinău și Sîngera, pe șesul Bîcului, a fost construită o întreprindere e prelucrare a lemnului și de fabricare a mobilei, căreia i-a fost dată numirea de «Codru».
Chiar de la început construcția ei nu putea fi justificată economic, deoarece ea lua ființă pe un loc îndepărat de localități populate, pe un șes de pe care se cosea iarba, și trebuia să funcționeze pe baza materiei prime aduse de la distanțe de mii de kilometri, cu muncitori și specialiști aduși tot de pe acolo.
Deci, scopul era pur politic, iar pentru scopurile politice fosta Uniune n-a jelit niciodată nimic. Iar acest scop politic era rusificarea prin specialiști aduși.
Azi avem aici o localitate de circa 6000 locuitori, în majoritatea lor — rusofoni. Indiferent de ce naționalitate ar fi ei, afară de moldoveni, care formează un microclimat lingvistic dușmănos limbii majorității populației.
Toată viața economică se învîrte în jurul acestei întreprinderi de mobilă și prelucrare a lemnului, situația economică a căreia se înrăutățește pe măsură ce se scumpește materia primă adusă de la mari depărtări. În momentul de față, aici muncesc 1844 salariați din care moldoveni sînt doar 1108, însă care nu ocupă poziții de decizie, fiind în majoritatea lor covîrșitoare muncitori de rînd.
Deoarece majoritatea aparatului administartiv-economic este rusofon, el păstrează controlul lingvistic, constituind o piedică serioasă în calea traducerii în viață a legii despre funcționarea limbii vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.
Peste tot pe teritoriul întreprinderii vezi inscripții numai în limba rusă, documentația se ține numai rusește, în aparatul administrativ-economic numai contabilitatea și secția de aprovizionare are în componența sa și moldoveni. Cunoaște limba uzuală a băștinașilor inginerul-șef al întreprinderii dl Petru Prodius, originar din satul Chetrosu, Anenii Noi.
Toate acestea creează o situație destul de complicată în calea încetățenirii limbii de stat la întreprindere. În sînul unei considerabile părți a populației acestei localități există o moldofobie fățișă și total dezinteres în consolidarea independenței statale a Republicii Moldova. Cu atît mai dureros e că această populație se bucură aici de condiții mai bune de existență decît la baștină.
Conducerea întreprinderii păstrează atmosfera lingvistică neprielnică de mai înainte, făcînd numai unele gesturi formale care doar au imitat anumite acțiuni de traducere în viață a Legii Republicii Moldova despre funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Moldovei și punerea limbii de stat în rolul ce i se cuvine. Planificînd cheltuirea a 19 000 ruble pentru tipărirea blanchetelor, reclamelor, etichetelor și pașapoartelor pentru producția gata î[n …] română încă în martie 1991, nici pînă a[cum] s-a realizat nimic.
Despre un formalism strigător la cer […] planificarea deschiderii a cinci grupe […] studierea limbilor română, ucraineană, b[…] găgăuză și evreiască (cîte o grupă pentr[u …] limbă), acordînd pentru fiecare grupă cîte […] de studii, program care nu s-a realiza[t …] nimeni n-a vrut să învețe decît limba rom[…]
Acum există patru grupe de studiere […] române, însă această muncă nu este co[…] îndrumată de administrație, lucrurile răm[…] meargă de la sine. Aceasta poate duce la r[…] treptată a eficienței studierii limbii român[e …] directorul întreprinderii Dimitri Al. P[…] originar din regiunea Jitomir, plecînd […] România pe o lună de zile să studieze l[…] întors așa cum a plecat.
Durerea cea mare e că unii condu[…] unități economice nu înțeleg importan[ța …] române ca limbă de comunicare între to[ți …] Republicii, indiferent de naționalitate, […]pășirea economică și culturală a statulu[i …] noile condiții create, socotind, probabil, c[ă …] se vor rezolva de la sine sau că prin o […] atitudine se va putea întoarce la starea ve[che …] lucruri, care pentru ei era mai convenabil[ă].
Aici se scapă din vedere un moment important: că noul sistem economico-so[cial …] formează nu mai poate pune pe p[…] probleme politice. Asta putea să și-o p[…] U.R.S.S., liderii căreia căutau să justifice p[e] căile permise și nepermise existența u[nui …] fals, care ducea la sărăcirea, mai b[ine …] pauperizarea populației.
Propagarea limbii de stat ca limbă de […]nicare dintre toți cetățenii Republicii Mo[ldova …] un factor de decizie în formarea unei e[…] eficiente și a unei piețe interne ce a[r …] armonios.
Cercetarea acestei situații la întrepr[indere …] dat posibilitatea de a găsi anumite so[luții …] punerea limbii de stat în dreptul ei legiti[m …] interesant este că conducerea co[…] «Codru» recunoaște toate aceste defi[ciențe …] ia fără rezerve angajamentul să le lichide[ze …] mai scurt timp.
Tocmai aceste momente cer un co[…] realizărilor măsurilor cuvenite pentru p[…] drept a limbii române la această u[…]nomică, transformînd-o din factor de d[…] lingvistică în factor de decizie la a[…]pulației alogene în circuitul nostru cu[ltural].
Sursă: Glasul, Nr. 23 (95), 5 iunie 1992, pagina 4, coloanele —.
