[Î]n cadrul ședinței de seară [di]n 10 iunie Parlamentul a [co]ntinuat discuțiile pe marginea proiectului de hotărîre [p]rivind unele măsuri de soluționare a conflictului armat [di]n raioanele din stînga Nistrului. În total la aceste discuții au participat mai mult [d]e 30 de deputați, care s-au pronunțat hotărît pentru încetarea imediată a focului și elaborarea unui mecanism eficient, ce ar dezangaja cu siguranță părțile beligerante.
La 11 iunie ședința de dimineață a început din nou cu comunicatele miniștrilor apărării, de interne și securității statului, dnii I. Costaș, C. Antoci și A. Plugaru, referitoare la situația curentă în punctele de conflict. S-a menționat că, deși tirurile au devenit mai sporadice (prin urmare, își exercită acțiunea votarea în ajun a primului punct din Hotărîrea în cauză, care a decretat încetarea focului), ele, totuși se mai produc.
Deoarece discuția de două zile a scos în evidență toate punctele de vedere, mai mulți deputați au insistat să se încheie dezbaterile și să se procedeze la votarea punctelor Hotărîrii, care în acea dimineață fusese înmînată deputaților în varianta sa finală, cu toate că mai erau mulți doritori de a lua cuvîntul. Deși s-a mai făcut o tentativă, am impresia, de a zădărnici adoptarea Hotărîrii ca atare. Vorba e că o serie de deputați, în fond sosiți la sesiune din localitățile din stînga Nistrului, a început să insiste să se voteze, totuși, varianta inițială a hotărîrii, care anterior fusese adoptată ca bază și nu conținea mecanismul realizării acțiunii de încetare a focului și de dezangajare a părților beligerante, ci era mai mult declarativă, ca și cele adoptate anterior. Dar pînă la urmă a fost votată, totuși, ultima variantă a hotărîrii. Doar punctul 5 al ei a provocat discuții mai aprinse — el prevede determinarea măsurilor de soluționare a problemei de împărțire teritorial-administrativă a zonei din partea de est a Republicii, luîndu-se ca bază principiul propus de deputatul V. Nedelciuc. Dl Cotorobai, președintele Comisiei pentru autoadministrarea locală și economia locală, a propus chiar să fie omis acest punct din hotărîre, deoarece proiectele Legilor respective în fond sînt deja pregătite, deputații le au și ele vor fi examinate imediat în cadrul acestei sesiuni. Și, totuși, deputații au insistat ca punctul să rămînă și să fie votat, lucru care în nici un caz nu va împiedica adoptarea Legilor respective, ci, din contra, va sublinia caracterul lor extrem de stringent.
A fost desemnată de asemenea componența comisiei parlamentare care să elaboreze în detaliu mecanismul încetării focului și al dezangajării părților beligerante. Președinte al ei a fost ales vicepreședintele Parlamentului, dl V. Pușcașu, iar locțiitori — dnii F. Olaru și G. Pologov. Hotărîrea prevede că vor fi formate, din numărul membrilor acestei comisii, circa 20 de grupe, care vor fi amplasate în cele mai vulnerabile locuri de pe linia de conflict. În fine, hotărîrea a fost votată unanim.
În ședința de seară la 11 iunie deputații au procedat la alegerea președintelui Comisiei permanente a Parlamentului pentru problemele militare și ale securității statului. Din cîteva candidaturi de alternativă în acest post a fost ales deputatul Anatol Țăranu, director al Institutului de Istorie al Academiei Naționale de Științe. A fost eliberat din postul de președinte al Comisiei permanente pentru problemele de drept deputatul A. Panțiru, în legătură cu numirea domniei sale în calitate de reprezentant permanent al Republicii Moldova pe lîngă O.N.U.
Parlamentul se va întruni din nou în plen marți, 16 iunie.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 80 (17950), 13 iunie 1992, pagina 1, coloanele —.
