După cum se știe, proclamarea la 2 septembrie 1990 a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești Nistrene în componența URSS a creat o situație politică principial nouă în partea de sud-vest a țării noastre. Pentru a înțelege procesele ce se desfășoară în regiune, e necesar de a recurge la o analiză istorică.
Toți știu, că teritoriul din stînga Nistrului, care a devenit osătura RSSMN, niciodată n-a intrat în componența Cnezatului Moldovenesc din momentul formării lui în 1359. Mai mult decît atît, în veacurile IX-XII teritoriul din stînga Nistrului a intrat în componența Rusiei Chievene, iar mai tîrziu – în componența Poloniei și Rusiei. În ce privește Tiraspolul, apoi el a fost întemeiat în anul 1792 de către feldmareșalul A. V. Suvorov, ca avanpost al Rusiei, după încheierea războiului ruso-turc din anii 1787–1791.
Populația de pe teritoriul din stînga Nistrului întotdeauna a fost în masa sa covîrșitoare nemoldovenească, cu toate că întotdeauna – multinațională, cu precumpănire numerică a ucrainenilor. Așa, locțiitorul comisarului norodnic al afacerilor interne al RSS Ucrainene Cerliunceachevici într-o notă-raport, adresată CC al PC(b)U scria: «În privință etnografică: teritoriul RASSM e populat de 7 naționalități, din care nici una nu are o majoritate absolută». Aceste cuvinte au fost absolut juste, dar încă mai înainte, la 12 august 1924, a apărut o circulară, semnată de oameni de bază din Ucraina de pe atunci – Cerliunceachevici, Nevschi, Maliovanîi, care era predestinată pentru toate comisiile administrative-teritoriale guberniale și care prescrria: «A determina imediat hotarele cu majoritate moldovenească în raioanele: Ananiev din ocrugul Balta, Dubăsari, Slobozia, Grigoriopol și Tiraspol din ocrugul Odesa». Se indica de a termina acest lucru pînă la 1 septembrie 1924. De ce anume așa?
Chestiunea constă în aceea, că în 1924 pe baza factorilor de caracter intern și internațional apăruse întrebarea despre formarea unei statalități naționale a poporului moldovenesc, majoritatea căruia trăia în Basarabia ocupată în anul 1918 de România regală. Așa, acelaș Cerliunceachevici, care mai era și locțiitor al președintelui Comisiei centrale administrative teritoriale, indica în nota-raport «cu privire la chestiunea raionării localităților, unde locuiesc oameni de naționalitate moldovenească» (1924), referindu-se la recensămintele din anii 1897 și 1920, că numărul total al moldovenilor, care locuiau atunci în RSSU, constituia 177669 de oameni, inclusiv în orașe – 7083, în sate – 170586 de oameni. În raioanele din Regiunea Nistreană, se menționa în notă, trăiau:
– moldoveni – 114340 (14,2%)
– ucraineni – 419608 (59,2%)
– ruși – 72170 (10,3%)
– nemți – 26432 (3,7%)
– bulgari – 1031 (1,5%)
– alte naționalități – 11,1%.
Trebuie să cităm nota și mai departe: «Împreună cu moldovenii pe teritoriul Regiunii Nistrene, unde locuiesc ultimii, alte naționalități, cum sînt, bunăoară, ucrainenii și rușii, după numărul considerabil al raioanelor ocupă un loc predominant și, ce-i mai principal, localitățile unde locuiesc naționalitățile menționate hotărnicesc cu cele moldovenești, creînd astfel o împăturire națională. În ce privește spațiul și caracterul teritoriilor, unde moldovenii reprezintă o masă mai mult sau mai puțin compactă, apoi ultimul îl ocupă, în temei, Regiunea Nistreană, – o fîșie îngustă cu lățimea de 10–15 verste, și lungimea de 250 de verste,și după numărul populației sale constituie aproape jumătate dintr-un ocrug ucrainean normal». Nota recomanda «a crea raioane aparte și Soviete sătești cu majoritatea populației de naționalitate moldovenească». Necătînd la această concluzie, Biroul Politic al CC al PC(b) din toată Rusia, ținînd cont de situația internațională, la 29 iulie 1924 a adoptat hotărîrea «Cu privire la RSS Moldovenească», unde se menționa: «A considera necesar, mai întîi de toate din motive politice, de a separa populația moldovenească într-o republică autonomă specială în componența RSSU». A fost adoptată și hotărîrea Biroului Politic al CC al PC(b) din toată Rusia «Cu privire la RSS Moldovenească» la 25 septembrie 1924. În actul de creare a RASS Moldovenești frontiera ei este granița de stat a Uniunii RSS (pe rîul Prut).
Deci, autonomia poporului moldovenesc pe pămîntul ucrainean a fost creată, desigur, nu pe baza apartenenței istorice a Regiunii Nistrene statului moldovenesc și nu pe baza existenței majorității populației moldovenești în Regiunea Nistreană, dar pentru a forma statalitatea sovietică a moldovenilor, care, repetăm, se aflau încă din anul 1918 sub jugul boierilor români. Spre regret, scopul bun a fost însoțit de măsluiri vădite. Așa, Cerliunceachevici a comunicat la CC al PC(b)U despre 183285 de moldoveni, care constituie, chipurile, 48,7 procente din populația Regiunii Nistrene. Această majorare a fost necesară pentru a respinge întrebările, care apăruse la ședința Comisiei constituționale de pe lîngă CHECI al Ucrainei la 13 aprilie 1924 (procesul-verbal №18).
«Din cauza lipsei materialului complect despre această chestiune, iar datele de statistică existente sînt... contradictorii, hotărîrea cu privire la organizarea Republicii Moldovenești sau a unei regiuni, gubernii, ocrug ori raion a o amîna pînă la acel moment, cînd vor fi prezentate materialele complecte asupra chestiunii date».
Procesul-verbal a fost semnat de președintele Comisiei constituționale de pe lîngă CHECI al Ucrainei G. I. Petrovschi și secretarul Feoctistov.
În seara zilei de 11 octombrie 1924, în ajun de formarea RASS Moldovenești, V. Ia. Ciubari, președintele Sovietului Comisarilor Norodnici al RSSU, a apreciat numărul populației moldovenești ce forma autonomia de acum prin 58 de procente din numărul total al populației. Ciubari, pur și simplu, a adăugat la cifra prezentată de Cerliunceachevici încă 10 procente.
Însă cît de mare a fost uimirea, cînd peste jumătate de an, în 1925, președintele comitetului revoluționar al RASSM G. I. Starîi a dat publicității datele așa-numitelor Comisii de paritate ale republicii, în conformitate cu care în RASSM trăiau 545598 de oameni, inclusiv:
– moldoveni – 32,07%
– ucraineni – 38,8%
– ruși – 11,72%
– evrei – 11,3%
– nemți – 3,0%
– alții – 3,0%.
Încă peste doi ani, în 1926, recensămîntul a constatat, că în RASSM trăiau în total 572339 de oameni, inclusiv:
– moldoveni – 172419 (30,13%)
– ucraineni – 277515 (48,49%)
– ruși – 48868 (8,54%)
– evrei – 48564 (8,48%)
– nemți – 10139 (1,87%)
– bulgari – 4853 (0,85%)
– alții – 3355 (0,59%).
Recensămîntul a avut loc la 17 decembrie 1926 (vezi revista «Tribuna», 1988, №23, paj. 42–43).
Cerliunceachevici și Ciubari au majorat datele despre numărul populației moldovenești în Regiunea Nistreană intenționat, din motive politice, cum prescria CC al PC(b) din întreaga Rusie, pentru a baza pe aceasta crearea RASSM. În acelaș timp a fost redus special numărul populației ucrainene, ruse, evreiești, pe cînd numărul populației de alte naționalități a fost prezentat fără schimbări. Bunăoară, potrivit datelor lui Cerliunceachevici, în raionul Rîbnița locuiau ruși 1572 de oameni (4%), ucraineni – 9685 de oameni (30%), evrei – 2692 (8%), iar potrivit datelor recensămîntului din anul 1926 – corespunzător 1809, 23064, 4422 de oameni.
În raionul Ananiev, conform datelor lui Cerliunceachevici, locuiau 1572 de ruși, 9348 de ucraineni, 4147 de evrei, iar în conformitate cu recensămîntul – corespunzător 32224, 2133 și 6404 oameni. În raionul Tiraspol locuiau 21205 ruși, dar nu 11126 (după cum a menționat Cerliunceachevici).
Era oare nevoie de o așa schimbare a cifrelor? Nu, cu atît mai mult că moldovenii din Regiunea Nistreană susțineau activ Puterea Sovietică, îi compătimeau pe basarabenii ocupați. Nu în zadar în documentul «În cinstea creării Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești» se menționa:
«Țăranii de la Slobozia și dintr-un șir de alte sate ale Regiunii Nistrene cu populație moldovenească predominantă, un număr de cîteva mii de oameni, au adoptat o rezoluție, în care își adresează glasul către toți moldovenii, indicînd faptul, că pe teritoriul URSS toate națiunile pot să conducă în corespundere deplină cu năzuințele și interesele lor naționale».
Putem considera, că încă pe vremurile celea în psihologia populației multinaționale din Regiunea Nistreană se înrădăcinase nesuferirea și chiar a încercărilor mici de a rupe sau a despărți regiunea de URSS, ceea ce a condiționat în mod obiectiv reacția ascuțită a populației din preajma Nistrului la acțiunile FPM și conducerii RSSM în anii 1989– 1990. Nemijlocit în regiunea Nistreană, începînd din anii 20, s-au dezvoltat diferite tipuri de școli naționale. În legătură cu acest fapt sînt interesante Tezele raportului pentru sesiunea CHECI al RASSM «Rețeaua de școli pentru anul de învățămînt 1926–1927 și perspectivele înfăptuirii planului învățămîntului general», unde se menționează că în anul școlar 1926–1927 în RASSM erau 349 de școli, inclusiv:
– moldovenești – 99
– ucrainene – 233
– ruse – 20
– evreiești – 99
– germane – 15
– bulgare – 3
– poloneze – 4
– cehe – 1.
Urmează de menționat faptul, că are pricinile sale istorice și respingerea de către populația Regiunii Nistrene a unui șir de articole discriminatorii, ce se conțin în Legile despre limbi, adoptate în RSSM în vara anului 1989. Pentru a înțelege aceasta, amintim că la 24 martie 1928 la ședința unită a Prezidiului CHECI și Sovietului Comisarilor Norodnici ale RASSM (procesul-verbal №14) a fost adoptat «Regulamentul cu privire la asigurarea egalității în drepturi a limbilor și cu privire la contribuirea la dezvoltarea culturii moldovenești». Iată unele citate:
1. Limbile tuturor naționalităților, care locuiesc pe teritoriul RASSM, sînt egale în drepturi...
4. Corespunzător numărului predominant al populației în RASSM care vorbește în limbile moldovenească și ucraineană, a alege, ca fiind precumpănitoare pentru relații oficiale – moldoveneasca, ucraineana, rusa.
5. În unitățile administrative teritorial-naționale, separate în ordinea stabilită de lege, limba de bază pentru relații oficiale este limba naționalității corespunzătoare, care constituie majoritatea într-o așa unitate administrativă...
7. Necesitățile minorităților naționale pe teritoriul RASSM se asigură pe calea separării lor în unități administrative teritoriale naționale.
În acelaș timp organele administrative trebuiau să aibă grijă de asigurarea intereselor minorităților naționale, care la rîndul lor constituiau minoritatea locală în unitățile administrative teritorial-naționale.
Cred că toți vor fi de acord cu aceea, că o așa atitudine, de[…] deplin democratică, față [de pro]blemele limbii în realitat[e] […] prietenia între oamenii [de] naționalitățile din [Regiunea] Nistreană, care și fără a[…] trăit veacuri la rînd în [bună] înțelegere. Și iată aici re[…] un contrast – și aceasta t[…] subliniat – Legile RSSM cu [privire] la limbi (august 1989), care […] vădit o strîmbare. După cum [se știe,] RSSM Nistreană de asemenea ga[rantează] egalitatea tuturor limbilor.
Este interesant de a lua cu[noștință] și de proiectul rezoluției […] raportului guvernului RAS[SM] […] sesiunea XI a CHECI al Ucrai[nei] […] legislatura a zecea:
«Politica națională, promova[tă de] Puterea Sovietică, este forța […] principală în cauza dez[voltării] rapide a culturii înapoiate a […]nalității moldovenești, d[…] acelaș timp posibilitatea de […] dezvolta cultural și altor na[ționali]lități, pe de altă parte R[ASSM] aflîndu-se la hotar cu R[omînia] moșierească, care a ocupat o […] din RASSM – Basarabia, conti[nuă să] rămînă un factor revolu[ționar] pentru oamenii muncii din B[asara]bia».
Trebuie de menționat fapt[ul, că] «factorul revoluționar» a […] observat în România. În […] «Adevărul» a fost publicat […]lul «Republica Moldovenească […]nistreană». Acolo se mențion[a:] […] credem că crearea acestei Re[publici] Moldovenești Transnistrene […] face foarte multe proble[me] […] griji... În Basarabia domi[nă] […] adîncă nemulțumire împ[otriva] administrației de azi. Pretut[indeni] se vorbește numai despre […] și potlogării. La sate cu[…] român își croiește calea cu […] greu... Noi puteam să cucerim […] ușor inima poporului și a […] pături ale populației. Însă […] făcut aceasta». (1924, 17 noiem[brie]).
Putem spune cu încredere, […] Regiunea Nistreană, cu toate […] fost și greșeli, caracter[istice] pentru orice lucru, s-au creat […]ții pentru dezvoltarea tu[turor] naționalităților. Așa, po[trivit] Tezelor raportului pentru P[…]ul Consiliului Naționali[tăților] despre lucrul în rîndul mi[nori]tăților naționale în RSSU (19[…]) indica, că erau unități admi[nistra]tive teritorial-naționale, in[…] 57 de Soviete sătești (14 în […] RASSM).
Cu alte cuvinte, formarea R[ASSM] în anul 1924 a devenit un a[ct] […] act de bunăvoință din partea R[…] poporului ei (erau 30% de mol[doveni] și 48% de ucraineni), aceast[a] […] posibilitate poporului […]venesc să se dezvolte multi[lateral] și să se opună politicii de r[…]zare în Basarabia în […] 1918–1940.
Și ultimul lucru, Sovietul S[…] al RSSM prin hotărîrea sa d[…] iunie 1990 cu privire la […] Ribbentrop-Molotov singur […] lipsit de terenul de sub pi[cioare] inclusiv și în privința Re[giunii] Nistrene, nemaivorbind de[spre] faptul, că în timpul formări[i] […] la 2 august 1940 Republica Aut[onomă] Moldovenească n-a fost […] oficial printr-un act legisla[tiv] […] către Sovietul Suprem al Ucr[ainei] […] în componența Republicii So[vetice] Socialiste Moldovenești.
Toți factorii aceștia și, […] întîi de toate, tradițiile de[…]tice ale vieții în comun a unu[i] […] mare de naționalități în re[giune] au condiționat poziția cetă[…] fermă a locuitorilor din Re[giunea] Nistreană, care apără egalita[tea] […] drepturi în casa lor comună ș[i] […] la 2 septembrie 1990 au proc[lamat] pe baza rezultatelor referen[dumuri]lor înfăptuite statul su[veran] Republica Sovietică Socia[listă] Moldovenească Nistreană […] componența Uniunii RSS.
Sursă: Noutăți, Nr. 107–108 (11407–11408), 31 august 1991, pagina 4, coloanele —.
