La intrarea în localul Palatului de cultură orășenesc s-a adunat multă lume. În preajma noului an școlar se grăbeau să vină aici, la marele consiliu pedagogic, învățătorii și lucrătorii de la grădinițele de copii din oraș. Ca și mai înainte, ba ici ba colo se observă înviorare a colegilor ce s-au întîlnit după vacanța de vară, oamenii se adună în grupe, își împărtășesc noutățile. Și totuși în purtare, pe fețele și chiar în frazele scurte ale interlocutorilor se observă îngrijorare în legătură cu ultimele evenimente din țară și din Republica Moldova, în special și cu cele din Regiunea noastră Nistreană, în care, profitînd de situația convenabilă, au făcut o incursiune hoțească mișelească bandiții înarmați cu automate din formațiunile frontului popular. Corespondentul nostru i-a rugat să-și exprime atitudinea față de arestările nelegitime și batjocurile pe pămîntul Regiunii Nistrene pe mai mulți participanți la consiliul pedagogic principal al anului. Părerea tuturor e aceeaș: pretențiile Republicii Moldova, care a declarat despre ieșirea sa din Uniunea RSS, la RSSM Nistreană sînt ilegale, iar acțiunea de arestare a reprezentanților poporului, apărați de mandatul de deputat, întreprinsă de tîlharii-naționaliști în orașele și orășelele republicii noastre, este criminală.
E. S. Melnic, învățător de desen la școala medie №9.
– În conformitate cu legislația URSS, fiecare popor are dreptul la autodeterminare și la exprimarea voinței sale. Unii în Centru au încercat să lipsească popoarele din țara noastră de acest drept, organizînd un puci cu scopul de a înnăduși democrația și publicitatea, cuceririle principale ale poporului în perioada de restructurare. Cei ce au încălcat legea vor fi pedepsiți sever. Însă aceasta nu-i oprește pe amatorii de extrasentimente din Republica Moldova, care au hotărît «pe neobservate» să dicteze voința lor poporului iubitor de libertate din Regiunea Nistreană, care la referendumuri și-a determinat concret soarta – a fi în componența Uniunii. Populația din Regiunea Nistreană a ajuns la o așa concluzie pe cale democratică pașnică, fără a fi impusă de cineva. Nu putem spune aceeaș despre acțiunile parlamentului Moldovei și frontiștilor, care prin toate mijloacele evită desfășurarea unui referendum al întregului popor, deci acționează ca dușmanii ai democrației și publicității, acționează contrar intereselor poporului lor. Aventurierii au proclamat independența Moldovei de legile unionale, se orientează spre unirea cu România, fiindcă fără ajutor economic străin nu vor putea supravețui. Au ei oare dreptul să gospodărească în așa fel? Cred că nu. Ei au pierdut toate drepturile, și arestările ilegale pot și trebuie să fie apreciate drept banditism, atentat la imunitatea deputatului.
V. C. Doroganici, directorul școlii medii №6.
– Moldova încă n-a întocmit în mod juridic ieșirea din componența Uniunii, iar căpeteniile ei de acum vorbesc despre «Marea României», reunirea cu Patria-mamă, despre «Marea națiune română». Pentru aceasta absolut pe toți moldovenii i-au numit români, cu toate că strămoșii noștri au căpătat statalitatea lor cu mult înainte de a se crea statul român și aveau o atitudine delicată față de numele lor, apărau libertatea Cnezatului Moldovenesc, jurau credință domnului Moldovei, vorbeau în limba moldovenească, aveau lucrurile lor sfinte moldovenești. Să te numești azi român nu înseamnă oare să trădezi poruncile strămoșilor noștri iubitori de pace? Acesta doar e un sacrilegiu. În clipele grele strămoșii noștri întotdeauna căutau ajutor la răsărit, dar nu la asfințit, și îl primeau de la velicoruși, cu care stabileau legături de rudenie, ce devenise mai tîrziu legături sfinte de frăție.
Eu sînt moldovean și niciodată nu voi fi de acord să devin român, tot așa ca și majoritatea compatrioților mei. În îndepărtatul an 1941 primarul român cu box, mascat de mănușa albă, l-a schilodit pe tatăl meu, îi convertea pe moldovenii de la Molochișul Mare în «credința română». Sînge, lacrimi, suferințe – iată unicul rod al acestei comportări. Palma mea mai ține minte și azi «crucea română» sîngeroasă, pe care mi-a dăruit-o spre amintire, folosind rigla sa ce nu știa de cruțare, învățătorul de religie.
Mă îndoiesc de faptul, că moldovenii de pe malul drept al Nistrului de bună voie vor fi de acord să devină români și să susțină regimul român. Însă fiecare are dreptul să-și aleagă soarta și să trăiască după legile care-i plac. Oamenii de pe teritoriul din dreapta Nistrului n-au ales calea referendumurilor, dar a «Marilor adunări naționale», lichidează Puterea Sovietică, acționează după modelul român. Astfel ei se despart de cei din stînga Nistrului. Nedorind să le urmeze calea acestora, însă dorind să trăiască în legile domnului, poporul din Regiunea Nistreană nu intenționează să facă barieră de fer și să instaleze sîrmă ghimpoasă, pentru a se izola de cei din dreapta Nistrului. Granița noastră este invizibilă, și totodată substanțială – sîntem credincioși legilor sovietice umane și nu dorim ca cineva de peste Nistru să atenteze la pacea și liniștea noastră. Cerem libertate pentru aleșii poporului din RSSM Nistreană și din Găgăuzia!
E. A. Gadjula, învățător de istorie la școala medie №2.
– Istoria a predeterminat: dreptul la libertate, democrație, independență trebuie cucerit și apărat în luptă permanentă cu tot ce s-a învechit, cu tot ce-i înapoiat. Aceste noțiuni, ca și inviolabilitatea locuinței și legile stabilite de stăpîni în ea, întotdeauna se considerau sfinte și omenirea judeca despre dreptatea cererilor, pretențiilor din partea unui anumit conducător al poporului, reieșind din motivele umanității. De obicei, întotdeauna îi lua apărarea celui slab sau oropsit.
Guvernul Republicii Moldova, izolîndu-se de toți printr-o barieră de legi naționaliste, n-are dreptul să le impună altora. Lupta popoarelor din Regiunea Nistreană și din Găgăuzia pentru libertate și autodeterminare în alegerea căii lor e sfîntă. Deatîta atacurile întreprinzătoare asupra teritoriului lor se aseamănă cu furt și tîlhărie într-o casă străină, iar interzicerea publicării ziarelor în Regiunea Nistreană – cu tentativa la publicitate și democrație într-o țară străină, dorința de a stabili în ea ordinea sa, ceea ce din punct de vedere al valor[ilor] general umane […] drept, e antiuman.
M. I. Petre[…] (Volontir), învăță[toa]re de limbă moldove[neas]că la școala №10.
– Sînt indignat[ă] […] faptul, că limba mol[do]venească e declar[ată] acum drept lim[bă] română. Moldovenea[sca] s-a dezvoltat întot[deau]na sub influen[ța] vecinilor istoric[i] […] slavi, cumani, pe[ce]negi, iar româna – [sub] influența vecini[lor] apuseni, precum și […] grecilor, unguril[or]. Deatîta între […] există o anum[ită] diferență, tot așa c[a] și între vinul fab[ri]cat din diferite so[iuri] de poamă. A-i trece […] toți la limba rom[înă] înseamnă a nimi[ci] pentru totdeauna li[mba] moldovenească, a nimi[ci] acel soi de viță de […] pe care l-a dăr[uit] […] omenirii […] Istoria. Oare acea[sta] nu se aseamănă [cu] barbarism, oare nu […] impun să deve[…] herostrați ai lim[bii] proprii? Herostra[t] […] vrut să intre […] istorie pe calea ni[mi]cirii în foc manu[…] selor valoro[ase] […] înregistrați-vă, […] operelor străine, […] nu a celor propr[ii]. Oare românii proa[spăt] apăruți din fron[tul] popular nu se asem[ănă] cu Herostrat, atent[înd] la operele strămo[și]lor noștri iubitori [de] libertate?
Eu sînt moldovea[…] originară din Jura[…] și consătenii mei, […] doresc să fiu romî[…] și mă mîndresc […] naționalitatea mea. S[înt] împotriva prete[nți]ilor românilor […] Regiunea Nistr[eană,] împotriva stabili[rii] aici a legilor neon[ați]onaliste neomene[ști] ale biciului și c[ioma]gului.
Sursă: Noutăți, Nr. 107–108 (11407–11408), 31 august 1991, pagina 6, coloanele —.
