Mai devreme ori mai tîrziu conflictul din raioanele din stînga Nistrului, organizat și declanșat de către centrul moscovit, avea să ajungă la apogeul său — implicarea armatei a 14-a, care se află sub jurisdicția Federației Ruse, în operațiile militare. Eu calific aceste acțiuni ale separatiștilor de la Tiraspol, dirijați de Moscova, drept o rebeliune, o invazie, un amestec brutal al armatei imperiale în treburile interne ale statului suveran și independent Moldova. Deși guvernul Rusiei de-iure a recunoscut independența republicii noastre, anumite forțe negre din acest stat astăzi de-facto caută orice motive și mijloace pentru a atenta la integritatea Republicii Moldova, a o ține sub ocupația sa.
Sîntem profund indignați de faptul că conducerea Rusiei susține tacit această invazie a armatei a 14-a, căci cum s-ar putea califica altfel afirmațiile celor de la Moscova, precum că declarația lui Mircea Snegur este precoce și e bazată pe simple emoții, fără a da obiectiv apreciere actualelor evenimente de pe multpătimitul nostru pămînt. O știe toată lumea, că liber e acel popor, care își iubește propriul pămînt și nu atentează la libertatea altuia. De atîta cerem scoaterea armatei a 14-a ruse de pe teritoriul Moldovei; conflictul din aceste raioane poate și trebuie să fie rezolvat fără forțele armate ale Rusiei.
Pe orice căi fostul jandarm al Europei se stăruie să inducă în eroare opinia publică mondială și să-și mențină pozițiile de altă dată. Sperăm că lumea ne va susține și nu-i va permite Rusiei să obțină aceasta.
Sursă: Viața Satului, Nr. 21 (4738), 27 mai 1992, pagina 1, coloanele —.
