[… ci]titori se întreabă: ce standarde […] să îndeplinească o instituție de [învățămî]nt superior pentru ca să merite [st]atutul de Universitate? Există […]oase definiții și totodată un singur […] elementul fundamental pentru a […] la rangul de Universitate este [capa]citatea cadrelor didactice de a […]a cercetări științifice de o mare […] și, ca un corolar, capacitatea și […] de a organiza pregătirea noilor […]ori. Cu ocazia aniversării a 900 […] la înființarea universității din [… (It]alia) cîteva sute de rectori au […] Magna Charta a Universităților [Euro]pene, în care se arată rolul […]. Pe de o parte, prin adaptare […], să răspundă cît mai prompt [di]namicii nevoilor sociale. Ele […]ea sacră de a fi păstrătoare a [… științ]ifice, morale și culturale ale […]. Această misiune implică și o […]ceea de a prefigura viitorul […] și de a constitui un factor […]r al dezvoltării acesteia.
[… m]ai 1992 la Sinaia a avut loc [… interna]țională a Organizației Națiunilor […] educație, știință și cultură […] pe tema: «Școala superioară: [pers]pective», la care a participat [reprezent]antul Moldovei, academicianul [… Înt]r-un articol el scrie că fiecare […] un nucleu de elită al ideilor […] o parte integrantă din sistemul […]enile și formații potențialului intelectual al ei; universitatea trebuie să devină simbolul și realizarea gîndirii noi, unde să predomine nu forța, dar intelectul, lăcaș al încrederii și înțelegerii reciproce și să unească în jurul ei cele mai bune și mai sănătoase forțe științifice, un centru de colaborare intelectuală și de inițiative practice, să desfășoare o activitate de purificare a conștiinței omului, abătîndu-l de la steriotipul precedent de dușmănie și invidie, să devină o tribună deschisă a dialogului social cinstit și sincer, un centru activ de conlucrare cu alte universități și cu universitățile științifice locale și ale lumii.
Acestor înalte cerinte corespunde Universitatea de Stat din Tiraspol, care are o bogată istorie. În cei 62 ani ea a trecut prin următoarele stadii: Școala Pedagogică, Institutul Moldovenesc al Învățămîntului public, Institutul Moldovenesc de Educație Socială, Institutul Pedagogic Moldovenesc, Institutul Pedagogic de Stat «T. G. Șevcenko» din Tiraspol și Universitatea de Stat din Tiraspol. În mai 1992 ea nu e numai orășelul studențesc cu patru blocuri de studii, cu șase cămine moderne, cu planetariu, o stațiune agrobiologică, două birouri de construcție, o bogată bibliotecă științifică, nu e numai corpul didactic constituit din 329 profesori, docenți și asistenți. Cel mai mare merit al acestei școli superioare este că ea a pus temelia învățămîntului superior în republică, a pregătit primele cadre didactice pentru școlile medii, precum și primii cercetători pentru instituțiile științifice din Moldova. Absolvenți ai acestei universități sunt 35000 de învățători, dintre care 3 au devenit academicieni ai Academiei naționale, 4 membri-corespondenți, 20 doctori în științe și peste 250 candidați în științe. Ea este urma lăsată în cele peste șase decenii de generațiile succesive de rectori, prorectori, decani, șefi de catedră și conferențiari, de frămîntare a minții, de zbuciumul sufletului și de aspirațiile lor. Fiecare din membrii colectivului e mîndru cu cei, care au creat o atmosferă științifico-pedagogică, au pus începuturile tradițiilor sănătoase, cu înaintașii N. A. Agasieva, S. Ia. Afteniuc, A. G. Baranovschi, A. I. Benzari, V. P. Bogatski, A. P. Dîmbul, G. I. Ivanov, I.I. Irimița, A. V. Chetraru, M. P. Cozac, M. I. Cozlovschii, N. M. Narțov, G. I. Pîslaru, I. M. Procopeț, M. N. Radul, M. E. Iaroșenco ș.a. Savanții contemporani participă activ la rezolvarea programelor științifice - «Matematica modernă», «Informatica», «Cristalofizica», «Fizica semiconductorilor», «Flora», «Fauna», «Ecologia» ș.a.
Istoria dezvoltării primei școli superioare - a Universității de Stat din Tiraspol este oglindită într-o serie de publicații: E.S.M. (1972, v. 3, pag. 91), «Învățămîntul public» (11.II.84) ș.a. Această universitate (Institutul Pedagogic) e pomenită în multe monografii, e cunoscută nu numai în țară, dar și peste hotare.
Și iată în ultimii doi ani acest focar al culturii moldovenești a fost atacat de separatiștii tiraspoleni. Rectorul universității corporative, profesorul V. N. Iakovlev, fiind nemulțumit de localul și baza materială-didactică a «universității» sale, a organizat împotriva colectivului adevăratei universități demonstrații, acțiuni de boicotare și atacuri ale gardiștilor. Pentru a produce o presiune morală asupra profesorilor și studenților celei mai vechi școli superioare din Republica Moldova a fost de el și adepții săi mobilizați și presa locală, mai ales gazeta «Dnestrovskaia pravda».
La 27 iunie 1992 în cadrul adunării generale a fost citit decretul președintelui așa-zisei republici transnistriene referitor la comasarea universității corporative cu Institutul Pedagogic din Tiraspol și ordinul tovarășei L. N. Vedemikova, șefa Direcției învățămînt, știință și tehnologie, cu privire la demiterea rectorului legitim P. V. Tolocenco din postul său și numirea în postul de rector a Universității corporative «T. G. Șevcenko» a juristului V. N. Iakovlev. Mulți profesori, în semn de protest, tot atunci au abandonat sala. Celor rămași în adunare li s-a explicat: documentele prezentate nu pot fi supuse discuției, fiindcă, de, e stare de război. În clădirile de studii erau gardiștii înarmați. Apoi mai bine de 170 de colaboratori și majoritatea studenților în frunte cu rectorul, docentul P. V. Tolocenco au părăsit provizoriu orașul studențesc din Tiraspol. Universitatea de stat natală conform hotărîrii Guvernului Moldovei din 9 iulie 1992 (nr. 480) prelungește activitatea sa creatoare în orașul Chișinău (str. Cubani, n. 5) în clădirea șolii pedagogice, în laboratoarele universității locale și ale institutelor academice. Ea se găsește în evacuare. Aceasta e cea de a doua evacuare în istoria celei mai vechi instituții de învățămînt superior din Republica Moldova: cauza primei evacuări a fost, după cum știm toți, fascismul german. Cauza evacuării prezente este ofensiva separatiștilor, gardiștilor și cazacilor, după părerea mea, nu se deosebește mult de prima. Separatiștii tiraspoleni în frunte cu «aburcatul la tronul» Universității Corporative «T. G. Șevcenko» din Tiraspol tovarășul V. N. Iakovlev afirmă că Universitatea de Stat din Tiraspol nu mai există. Dar ea ființează, acționează și se va dezvolta. Din Tiraspol au sosit la Chișinău și activează cei mai eminenți profesori. La cele patru catedre ale facultății de biologie și chimie din 44 de conferențiari în prezent s-au încadrat în lucru 31 (70,4%), printre ei 1 doctor, profesor, 18 candidați, docenți, 6 lectori superiori și 6 asistenți; la 3 catedre ale facultății de geografie din 32 au venit și lucrează 22 de conferențiari (68,8%), printre care 2 profesori, 8 docenți, candidați în științe și 10 conferențiari; la opt catedre ale facultății de fizică și matematică s-au transferat la Chișinău și activează în cadrul Universității tiraspolene din 66 de profesori 46 (68,4%), printre care 2 doctori în științe fizico-matematice, profesori, 26 candidați în științe, docenți și 38 de conferențiari superiori și asistenți. Aceeași cantitate (circa 70%) de profesori sosiți pentru a prelunji activitatea sa științifică-pedagogică s-a prezentat și la alte catedre ale Universității. La unele catedre (de algebră, de geometrie, de analiză matematică, de geografie fizică generală ș.a.) n-a rămas la Universitatea corporativă de acolo nici un profesor cu grad științific. Pînă acuma la Chișinău s-au înregistrat pentru a prelungi studiile la Universitatea natală 1800 de studenți ai secției staționare și 900 ai secției fără frecvență. În fiecare zi sosesc noi studenți. În zilele frumoase de august au fost examenele de admitere. La 290 locuri au pretins 1022 de abiturienți adică la un loc 3,5 doritori. De la 1 septembrie studenții Universității sînt instruiți de cei mai eminenți doctori în științe, profesorii E. I. Gheorghiță, V. G. Grati, A. N. Lungu, I. C. Șchiopu, M. M. Ciobanu, candidații în științe, docenții I. C. Achiri, A. C. Basarab, N. A. Boboc, V. F. Burlea, V. I. Botnaru, I. C. Goraș, F. A. Gontea, P. V. Gorincioi, M. S. Dicusar, N. C. Dodon, S. E. Dumitrașcu, L. I. Calmuțchi, F. V. Coziri, N. A. Constantinov, B. P. Korolevskii, V. I. Macoveev, Iu. B. Marcov, I. V. Mereuța, M. Z. Moscal, I. G. Olaru, I. F. Pancenco, P. I. Pulbere, F. I. Para, E. E. Railean, F. M. Rusu, G. A. Filip, I. A. Florea, S. A. Ciubără ș.a. Studenții au posibilitatea să folosească în procesul de instruire 60 de manuale, multe monografii și lucrări metodice, autorii cărora sînt profesorii lor universitari. De ei vor fi studiate monografiile profesorului N. L. Rîmbu «Geografia fizică a R.S.S. Moldova», «Raionarea natural-geografică a R.S.S. Moldova», «Condițiile și resursele naturale ale R.S.S. Moldova», larga accesibilitate a cărora este asigurată atît prin mesajul propriu-zis, cît și de forma de tratare a problemelor. Autorul lor a reușit să prezinte în mod cuprinzător concepțiile moderne în problemele respective, valorificînd atît cercetările sale personale, cît și întreaga experiență științifică din acest domeniu; cartea candidatului în științe filologice, a rectorului Universității tiraspolene, profesorului P. V. Tolocenco «Gerundiul, natura gramaticală și funcțiile sintactice», foarte înalt apreciată de vestitul lingvist A. I. Ciobanu; publicațiile eminentului topolog, cunoscut în multe țări ale lumii, doctorului în științe fizico-matematice, profesorului M. M. Ciobanu; lucrările monografice scrise de alți savanți ai Universității noastre. Urmează că Universitatea de Stat din Tiraspol e vie și activează rodnic în orașul Chișinău. Totuși, atragem atenția cititorilor la faptul că unii profesori ai acestei universități n-au arătat devotament față de Moldova suverană, independentă și integră. Au rămas să lucreze la Universitatea corporativă a «juristului» V. N. Iakovlev unii pensionari-lectori G. V. Berghiner, M. F. Beșleaga, V. I. Grigoriev, B. M. Crivțun, E. S. Natanzon, M. D. Polonuer, I. D. Rusu, E. S. Feldman, L. I. Ciornîi, T. N. Șceglova, I. N. Șrira ș.a. oameni, care, din păcate susțin separatismul L. F. Bragari, V. P. Budu, M. P. Burla, V. I. Burceacova, I. I. Gabev, V. P. Gorohovskaea, V. V. Granevskii, E. I. Carabadjac, I. P. Colomeicenco, T. E. Panasiuc, L. L. Popa, V. P. Ponomariov, L. M. Reulet, A. I. Socolan, G. F. Șarmanova și A. A. Satcovschii. Unii din acest foarte mic grup sunt născuți în satele raionului Rîbnița, adică sînt pămîntenii lui V. N. Iakovlev. Au trădat colectivul natal al Universității de Stat din Tiraspol tovarășii G. H. Ghaidarji, A. G. Holodiuc, A. M. Florea, A. N. Ianachevici, V. M. Pogorlețkii și V. N. Ceban cu scopul de a face carieră în cadrul Universității corporative.
Primul a devenit prorector de studii, al doilea - prorector pentru munca educativă, docentul A. M. Florea - fostul jurist de specialitate, pe urmă candidat în economie, conferențiar de economie politică în așa-zisa nouă universitate conduce catedra de criminalistică, tovarășul A. N. Ianachevici a primit postul de șef al catedrei de geografie, iar ultimii doi, care au avut doi ani de stagiune și trei ani de aspirantură în orașul Leningrad, fiind susținuți activ de colegii catedrei prin îndeplinirea normei lor academice, visează la posturi de conducere. Toate persoanele pomenite mai sus au recunoscut universitatea corporativă, nelegitimă, promițînd că vor face serviciu în folosul R.M.N. În așa fel ei au devenit cetățeni ai unui stat nerecunoscut de nimeni în lume. Nu este recunoscută de oamenii de știință din țările C.S.I., de organele de stat ale Moldovei nici așa-zisa universitate corporativă. În lume sînt cunoscute universități de stat, de specialitate, naționale și particulare. Se întreabă ce reprezintă cea corporativă? Termenul «corporativ» provine de la termenul «corporație» (lat. corporatio, de la corpora[…] a se uni în grup - asociație sau uni[te …] persoane). În dicționarul limbii ruse […] «Corporație - un grup de persoane, unit[e …] comunitatea intereselor profesionale și soc[iale …] În corporația închisă nu este loc pentr[u …] străini» (M., 1986, v. 2, pag. 107), iar în a[lte] surse (Enciclopediile apusene) găsim și defi[…] «Corporație - societate de acțiuni, care a[re …] scop subordonarea oamenilor muncii intere[selor …] statului totalitar,. să promoveze «armo[…]», «colaborarea» și «solidaritatea» dintre munc[…] funcționari și patroni. E caracteristică pe[ntru] fostele state fasciste». În așa mod iese […] universitatea corporativă este a unui gru[p …] persoane, care face credincios servi[ciu] folosul Republicii Moldovenești Nistren[e] folosul dezintegratorilor Moldovei I. N. Sm[irnov] A. A. Caraman și G. S. Maracuța. Crede[…] nu este o cinste și onoare să lucrezi p[entru] un grup de patroni-militariști, care au «fo[…]» o universitate corporativă pentru a […] puterea lor. Acei care vor termina ac[eastă] universitate vor primi o diplomă nelegitim[ă]. […] foarte bine că corpul profesoral-didacti[c …] Universității de Stat din Tiraspol s-a pu[…] s-a izbăvit de acele persoane, care […] devotate statului moldovenesc integ[ru]. […] acest fel el a devenit mai monolit, mai pu[…] și mai creator.
Universitatea de stat tiraspoleană are […] fundament trainic-potențial științific solid, t[…] bogate bine înrădăcinate, autoritate în […] savanților și învățătorilor Moldovei. Urmea[ză …] o orientăm la rezolvarea problemelor no[…] care se confruntă știința și învățămîntul[…] racordăm mai bine la necesitățile Mo[ldovei] suverane și să-i dăm posibilitatea să funcți[oneze] nestingherit. Și are un mare viitor, cele […] de absolvenți îi doresc reîntoarcerea ac[…] cele mai bune succese.
Sursă: Făclia, Nr. —, 11 septembrie 1992, pagina 1, coloanele —.
