ZA TIRASPOL, centrul de dirijare a fărădelegilor din Transnistria, străzile, piețele, localurile publice sînt în permanență patrulate de gardieni și cazaci înarmați pînă-n dinți.
E destul să rostești doar două-trei cuvinte în limba de stat că pe dată ești bănuit drept membru al Frontului popular ori agent român, iar de se întîmplă să fii cumva bănuit, reținut de organele de reprimare, neapărat vei fi percheziționat la apartament. Așa, pur și simplu, fără motive serioase, fără sancțiunea organelor respective de drept. Mai mult ca atît, percheziționările se soldează pînă la urmă cu bătăi, jafuri și amenințări.
Nemaiputînd suferi batjocura și dezmățul cazacilor, care au sosit pe plaiul nostru doar în căutarea vinului și aventurilor amoroase, sute, mii de orășeni lasă în plata Domnului serviciul, locurile de muncă, apartamentele, căutîndu-și refugiu în alte părți.
Să nu se creadă cumva că Tiraspolul este părăsit doar de moldoveni. Zilnic din gările auto și cea feroviară pleacă în cele patru părți ale lumii sute de ruși, ucraineni, bieloruși. Anume în gară le-am întîlnit pe surorile Elena și Marieta Petrenko cu familiile.
— Încotro țineți calea?
— Spre Harkov, la părinți...
— Din care cauză?
— Nu mai vrem să îndurăm batjocura și înjosirile puciștilor-smirnoviști și adepților lor.
— Plecați pentru totdeauna?
— Ne gîndim că va triumfa ea odată și odată dreptatea pe pămîntul ista moldav.
Între timp prin rețeaua orășenească de radio crainicul își îndupleca ascultătorii să păstreze calmul și liniștea, deoarece evenimentele în oraș, cît și în întreaga Transnistrie, se desfășoară conform planurilor lui Smirnov, Caraman și Mărăcuța.
Că marea majoritate a populației raionului Slobozia nu susține politica și acțiunile separatiștilor-comuniști — puciști te poți convinge, ascultînd ce se vorbește în aceste zile în colectivele de muncă din satele raionului. Spre exemplu, mii de oameni ai muncii din satele Hlinaia și Caragaș, în semn de protest la acțiunile șovinilor transnistreni, au cerut în modul cel mai drastic dezarmarea imediată a gardienilor și evacuarea căzăcimii. Chemări de felul ăsta au sunat și în cadrul mitingului politic de deunăzi din Slobozia, unde mii de moldoveni, ruși, ucraineni, cît și reprezentanți ai altor minorități, l-au fluierat pe Caraman, dîndu-l jos de la tribună pentru cuvîntarea sa provocatoare împotriva conducerii Republicii Moldova. Iar drept răspuns la insulta primită pe dată au fost chemați gardienii. Ca pe timpurile de neagră faimă. Să se răfuiască cu nemulțumiții. Să-i aresteze. Să-i pedepsească.
De cîteva ori gardienii s-au luat la harță cu mulțimea, părăsind pînă la urmă piața învinși și fluierați îndelung. Și m-am gîndit atunci: uite, frate, că s-au trezit la viață și conlocuitorii noștri. Deși mi-am dat pe dată seama că e prea devreme de a ne bucura.
Pe partea dreaptă a Nistrului, ca o salbă de mărgele sînt așezate multe sate ce țin de raioanele Căușeni și Ștefan Vodă. Întru apărarea cît de cît a liniștii din astă parte de Nistru, traseele principale sînt în permanență apărate de polițiștii din aceste raioane.
Ziceam mai sus că prea devreme e să ne bucurăm. Căci numai datorită caracterului pacifist al moldovenilor noștri, lipsei, deseori, de precauție, astăzi grupe de călăi înarmați încearcă să treacă Nistrul în căutarea vinului și a mîncării. Asemenea cazuri au fost atestate deja în mai multe sate ale raioanelor respective. Doi cazaci înarmați și-au făcut zilele trecute apariția și în Ștefan Vodă.
— Ce măsuri de protecție și securitate întreprinde în această privință statul-major al apărării civile din raion? — l-am întrebat pe dl Ion Cuțu, responsabil de sectorul în cauză la executivul raional.
— Da ce putem noi întreprinde? — îi fu răspunsul...
Cel puțin niște detașamente concrete de autoapărare măcar pe timp de noapte s-ar putea de creat, căci cînd vine vorba de a pune mîna pe doi-trei iepuri, în fiecare sat se găsește cîte un regiment întreg de vînători bine echipați. Deocamdată însă se mizează doar pe ajutorul poliției. Păcat.
Păcat și rușine.
Sursă: Viața Satului, Nr. —, 25 martie 1992, pagina 2, coloanele —.
