[Pr]obabil, mulți își mai [amin]tesc încă de acea Mare [Adun]are Națională la care su[te] […] mii de oameni, veniți […] [ca]pitală din toate colțurile [Repu]blicii, au votat pentru de[clara]rea limbii române ca [limb]ă de stat și revenirea ei […] [g]rafia latină. Voința popo[rului] s-a încununat cu adop[tarea] de către deputați a Le[gilor] multașteptate «Cu pri[vire] la statutul limbii de stat […] [Re]publicii Moldova», «Cu [privi]re la revenirea limbii [mold]ovenești la grafia latină» […] «Cu privire la funcționarea [limb]ilor vorbite pe teritoriul [Rep]ublicii Moldova». Cu […] fusese aprobat și Progra[mul] complex de stat pentru [asigu]rarea funcționării limbi[lor] vorbite pe teritoriul Re[pub]licii Moldova. Dorinței [noas]tre i s-a pus o bază juri[dică] solidă, ea devenind de [at]ici încoace o obligație.
[D]e la acel eveniment isto[ric] s-au scurs peste o mie de […] Chiar să fi învățat numai […] un cuvînt în fiecare zi, toți am fi vorbit în limba […] [s]tat. Bucuria recuceririi […]nității s-a rostogolit pe va[lul] entuziasmului de la un […] la altul al țării. Prin […] orășele și orașe au în[ceput] să funcționeze cursuri [speci]ale de studiere a limbii [romă]ne. Au fost create comi[sii] [c]u funcții de control asupra [reali]zării Programului com[plex] de stat. S-au stabilit eta[pele] de îndeplinire a legilor numite, sarcinile ce le re[vene]au ministerelor, departa[ment]elor, organizațiilor etc. […] lîngă Academia de Științe […] [M]oldovei a fost fondat Cen[trul] republican de terminolo[gie]. Mari speranțe ne pu[neam] [î]n activitatea Comisiei [Rep]ublicane pentru controlul [asu]pra realizării Programului [com]plex...
[Î]n definitiv, entuziasmul, [sus]ținut prin măsu[ri] […]ete [e]ficiente. Î[…] […] dea […]mele r[…]. Cu atît mai [mul]t, cu cît, după cum se [sta]bilise, din numărul total […] [c]elor plasați în cîmpul mun[cii] 470 mii nu posedau deloc [lim]ba de stat, sau 26 la sută. [En]orm de mare, comparativ, A[…] și numărul persoanelor [obl]igate să cunoască limba […] stat în virtutea exercitării [fun]cțiilor de serviciu: în cad[rul] Departamentului de Stat [pe]ntru Arhitectură și Urba[nis]tică — 88 procente, Mi[nis]terului Informaticii, Infor[ma]ției și Telecomunicațiilor […] 53, Departamentului de [St]at pentru Statistică — 51, [Ac]ademiei de Științe — 48, [M]inisterului Transportului — […] procente ș. a. m. d.
[…] 221 mii de persoane (47%) […] cei care nu cunoșteau lim[ba] de stat și-au exprimat do[rin]ța s-o însușească, în acest [sco]p fiind create grupuri spe[cia]le. Da, nici măcar jumăta[te] n-au dorit să ne cunoască [lim]ba. Totuși, începutul era [pr]omițător. Din păcate, mai [apo]i s-a produs o ruptură. [Cî]nd? Unde? Cum? E compli[cat] să răspunzi la aceste în[tre]bări. Probabil, cauze sînt [ma]i multe. Luînd în dezbate[re] problema executării legi[i] cu privire la limba de stat, [Co]legiul Procuraturii Re[pu]blicii a scos în vileag une[le] aspecte ale acestor cauze.
[M]ai întîi de toate, la un [mo]ment dat a scăzut din fer[mi]tatea și consecutivitatea re[ali]zării practice a legilor res[pe]ctive. În mare parte din [pri]cina că și-a încetat activi[ta]tea, numai după cîteva luni […] la creare, Comisia repub[lic]ană pentru controlul asup[ra] realizării Programului com[pl]ex de stat. Alta, similară, tot pe baze obștești, a apă[ru]t abia în luna aprilie 1991. […]re așa și n-a mai făcut față [sa]rcinilor. Treptat s-au molip[sit] de birocratism și comisiile [re]spective de pe lîngă comite[te]le executive raionale.
[S]ă nu uităm și de grevele [îm]potriva limbii în partea de [es]t a țării. Această campanie [dec]lanșată le-a reînviat multo[r] speranța revenirii la starea […] lucruri din trecutul nu prea [în]depărtat, ei ignorînd fățiș [le]gile adoptate...
Drept rezultat, în anul 1990 numai 27 la sută din inițialii doritori de a însuși limba de stat au frecventat cursurile organizate special în acest scop. În anul 1991 numărul lor s-a redus și mai mult. Iar în multe colective nimeni așa și n-a mai dorit să însușească limba de stat. O mare parte din grupe cursuri și-au încetat activitatea. Deși, e de menționat acest lucru, din bugetul statului, în conformitate cu prevederile Programului complex, au fost alocate sume ponderabile de bani. Ce e drept, s-au făcut cheltuieli și pentru editarea, procurarea manualelor, dicționarelor, a mijloacelor de imprimat cu caractere latine, traducerea sincronă a cuvîntărilor, a documentației în grafie latină etc. Rezultatele însă sînt destul de modeste, iar pe la alocuri de-a dreptul nule.
Un alt aspect al problemei este cultirvarea limbii orale și scrise, asimilarea normelor de citire și scriere cu caractere latine, a terminologiei profesionale de către vorbitorii de limba română. Poate aici situația e mai bină? Cum ar fi, anume noi, moldovenii, ceream limbă de stat, grafie latină. Odată obținîndu-le prin lege, urma să ne suflecăm mînecile și să ne punem pe lucru. Sondajul efectuat a stabilit că inițial au dorit să-și aprofundeze cunoștințele în a scrie cu caractere latine 454 mii persoane. Au frecventat însă aceste lecții doar 47 mii (10 la sută din doritori). Mai apoi s-au întîmplat lucruri și mai stranii. Numai un singur exemplu. Imediat cum ziarele au trecut la grafia latină s-a și început opunerea. Deși, practic era necesar a învăța vreo patru norme principale de scriere și citire în grafie latină. Atitudinea ne caracterizează, nu-i așa?!
Controlul efectuat de către organele de procuratură demonstrează că relativ mai bine se îndeplinește articolul 12 al Legii «Cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova». În limba de stat se execută lucrul de secretariat în Parlament, Guvern, la multe ministere și departamente. Cu părere de rău, nu se poate spune același lucru despre subdiviziunile subordonate. Aici lucrul de secretariat, dispozițiile, corespondența, registrele, fișele se execută preponderent în limba rusă.
Din informațiile prezentate de către procurorii raioanelor și orașelor conchidem că insuficient activează și comisiile de control cu privire la executarea legilor lingvistice. Simțind lipsa de acțiuni din partea lor, un șir de cursuri de studiere a limbii de stat și-au încetat activitatea. De exemplu, anul trecut în raionul Criuleni au fost create 13 grupuri de însușire a limbii de stat, cu circa trei sute de ascultători. În prezent activează doar 4 grupe cu cîte 5—6 ascultători. În raionul Anenii Noi funcționau mai mult de 30 de grupe dintre care zece s-au destrămat mai apoi. Aceeași stare de lucruri s-a constatat și în raionul Călărași. Iar în orășelul Sîngerei nu mai funcționează nici un grup din cele 15 create inițial. Multe cursuri speciale și-au încetat activitatea și în capitala republicii. Cu toate acestea, comisia respectivă de pe lîngă primăria orașului Chișinău și-a redus acțiunile doar la cîteva ședințe, două seminare, dintre care unul a fost organizat în baza sesizărilor, înaintate de către procurorul orașului.
Controlurile întreprinse au arătat cît de penibilă este situația cu privire la funcționarea și introducerea limbii de stat în procesul de lucru la Compania «Air-Moldova», Direcția Căii Ferate. În subdiviziunile acestor organizații n-au fost create cursuri de însușire a limbii de stat chiar de la bun început. Între textele afișelor, anunțurilor publice, de publicitate, alte informații vizuale predomină numeric cele scrise în limba rusă. Nu cunosc suficient limba de stat și lucrătorii din sfera de deservire a populației.
Încalcă prevederile legii și Camera Înregistrării de Stat de pe lîngă Ministerul Justiției. După lege denumirile ministerelor, departamentelor, instituțiilor, organizațiilor trebuie să fie executate în limba de stat și traduse mai apoi în limba rusă. Denumirile luate între ghilimele nu se traduc, ci se reproduc prin transliterație. Contrar însă acestor prevederi, Camera Înregistrării de Stat a înregistrat deja un șir de întreprinderi la bunul plac, cum ar fi «Promjeldortrans», «Braggi», «Dom», «Polius» și altele.
O stare alarmantă s-a creat în sistemul comercial al republicii. Multe denumiri de magazine sînt scrise numai în limba rusă, blanchetele, textele sigiliilor, ștampilelor, afișelor, textele de publicitate, de informare vizuală sînt executate în cea mai mare parte tot în limba rusă.
Insuficient se îndeplinește și prevederea legislației cu privire la scrierea numelor cetățenilor de naționalitate moldovenească fără schimbarea numelui de familie după gen și a numelui după tată fără sufix. Se motivează această încălcare prin faptul că lucrătorii respectivi se conduc de datele din pașaport...
Totuși, schimbări esențiale s-au produs în sistemul de învățămînt. A fost sporit numărul orelor de predare a limbii materne în școală, în programele de învățămînt ale instituțiilor medii de învățămînt și superioare, sînt prevăzute cursuri speciale de însușire a limbii de stat. În această perioadă s-au editat cîteva dicționare, îndrumare ortografice, literatură didactică necesară. Dar sînt și aici multe neajunsuri. Rămîne deocamdată nesoluționată problema instituțiilor mixte de învățămînt. La ora actuală mai există încă peste 300 instituții preșcolare mixte, multe dintre ele aflîndu-se în orașe și orășele, adică, anume acolo unde sînt posibilități reale, destul de favorabile întru reorganizarea lor în instituții monolingve.
O situație aparte s-a creat în școlile tehnico-profesionale. Disciplinele de specialitate se predau aici în limba rusă, fapt care influențează negativ asupra pregătirii viitorilor muncitori calificați.
Din cele afară de rău se realizează Programul complex de stat mai ales în raioanele de sud. Nu ajung învățători de limbă română, manuale, literatură didactică și de instruire. În prezent în această parte a republicii sînt lipsă 320 de pedagogi de limbă română, mulți dintre cei angajați n-au studiile corespunzătoare. E alarmant și faptul că aici nu ajung nici învățători de limbă găgăuză (200), bulgară (115).
Organele de procuratură țin permanent la control mersul realizării legilor lingvistice. Conducătorilor de ministere, departamente, întreprinderi, organizații, gospodării agricole li se înaintează sesizări, propuneri concrete de îndeplinire a legislației respective. Unii dintre ei sînt trași de către procurori la răspundere administrativă. Toate acestea dau într-o anumită măsură efectul scontat. Dovadă e și faptul că în urma controlurilor întreprinse de către organele de procuratură într-un șir de raioane au și avut loc ședințele executivelor, unde s-au luat în dezbatere problemele cu privire la executarea legilor lingvistice.
Colegiul Procuraturii a obligat organele de procuratură din raioane și orașe să țină permanent la control problema în cauză și să ia toate măsurile prevăzute de lege întru ameliorarea stării de lucruri, îndeplinirea întocmai a legislației.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 97 (17967), 14 iulie 1992, pagina 3, coloanele —.
