Astăzi la sfînta mănăstire Putna, lîngă mormîntul Sfîntului Ștefan cel Mare, acest sobor de arhierei membri ai Sfîntului Sinod din dreapta și din stînga Prutului, ierarhi și preoți din Bucovina, credincioși din toate părțile, ne-am adunat să cinstim unicala zi în viața țării și a poporului nostru — amintirea, crednică și faptele lui Ștefan cel Mare, trecut de Sfîntul Sinod în calendarul cinstirilor noastre ortodoxe.
Ne-am adunat cu credința în Dumnezeu, în primul rînd, și cu evlavie multă pentru a ne pleca genunchii și frunțile în fața mormîntului celui care a fost biruitorul vrăjmașului, a celui care a fost apărătorul creștinătății și al Europei întregi — Ștefan cel Mare.
V-aș ruga, ca aceste clipe, pe care le vom petrece împreună, să le închinăm acestei zile, să le închinăm neamului nostru românesc, să le închinăm sufletelor noastre, vieții noastre, pentru a o folosi, pentru a încerca împreună să ne rugăm, împreună să ne îndreptăm sufletele către Dumnezeu, ca el, cu harul și cu bunătatea lui, să pogoare o picătură de pace, o picătură de dragoste și de nădejde în sufletele noastre.
În numele ierarhilor Sfîntului Sinod și al tuturor celor care am venit astăzi mai de departe aici, cu toții ne rugăm bunului Dumnezeu și vă zicem tuturor: bine v-am găsit aici, la mănăstirea Putna, unde de ani de zile ne-am întîlnit, și bunul Dumnezeu și sfîntul Ștefan să ne ajute în rugăciunile noastre.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 94 (17964), 8 iulie 1992, pagina 3, coloanele —.
