Se știe prea bine că imperiul comunist care dec[lara] în gura mare că e internaționalist, a propagat în cel m[ai] barbar și mai feroce mod o politică criminală [de] discriminare națională - șovinismul - atingînd cele m[ai] aberante culmi ale unui regim colonial. La noi [în] Basarabia, sub această «sabie a lui Damocle» cădea[u] nemiluita, mai ieri-alaltăieri, cei care aveau în actele [de] identitate, în dreptul rubricii NAȚIONALITATE scris ROMÂN. Încă pe timpurile imperiului rus (să [ne] aducem aminte despre Eminescu - «însuși cuv[întul] Basarabia tremură sub condeiele rusești») cuvîn[tul] român îi înfioră pe șovinii ruși, precum se înfio[ră] tîlharul cînd este divulgat că a furat ceva de la un […] cinstit. Hoțul se teme totdeauna să nu fie divulgat. [Dar] atît țarismul, cît și comunismul au fost hoți de acee[ași] teapă. Furînd încă din 1812 o parte din Rom[ânia], prigonindu-i pe bieții români încă înainte de 190[…], strămutat de pe pămînturile natale hăt departe[, în] Caucazul de Nord, în Siberia, pînă la Extremul Orie[nt], aducînd în schimb pe meleagurile noastre coloniști [de] tot felul, mercenari, care devastau acest pămînt, pî[n]gărind totul. Personal, pentru faptul că în buletin e[ra] înscris de naționalitate român am fost persecutat cu [cea] mai mare cruzime ani la rînd, fiind calificat d[rept] «trădător de patrie», «naționalist» etc. Românii [din] Nordul Bucovinei, din Basarabia erau sortiți la p[er]secutare și batjocură permanentă. Pentru a scăpa [de] hărțuială și umilință mulți s-au făcut cu adevă[rat] trădători de neam, slugoi.
Nu aveam acces la instituțiile de învățămî[nt]. Astfel, în Bucovina și Transcarpatia, în regi[unea] Ismail, la Reni sau la Chilia tinerii nu erau pri[miți] la învățătură din cauză că sînt... români. În [Ba]sarabia - așijderea. Chiar și dacă se prezentau [la] examen, numele lor completau acele «liste ne[gre]» de pomină. Li se imputa bieților copii că pă[rinții] lor au fost chiaburi sau moșieri cu multe hec[tare] de pămînt... Adică, toate acestea s-au întîm[plat] «înainte», numai pînă în anii '60.
Ei bine, iată că au trecut atîția ani de atu[nci], s-au schimbat atîtea! Situația, însă, a rămas acee[ași] - deplorabilă, dar îmbrăcînd o altă haină poli[tică]. Românii de sub ocupația ucraineană sau cea r[u]sească nu cunosc la perfecție în prezent aceste li[mbi] pentru a se prezenta la facultățile respective d[in] instituțiile superioare de învățămînt din Ucr[aina] sau Rusia. Pe de altă parte - ei nu pot fi primi[ți la] instituțiile de învățămînt superior din Repu[blica] Moldova, fiind cetățeni ai altor țări. Situa[ție] absurdă: sărmanii români din Bucovina, Transca[r]patia, Rusia sînt sortiți de-a rămîne ostraciza[ți] către școlile superioare din Republica Moldova [și] obligați să plătească taxe, imposibil de ac[hitat] pentru a-și face studiile la facultățile prefera[te] la Chișinău, Bălți, Tiraspol, Orhei, Soroca.
Parlamentul Republicii Moldova, Parlam[entul] României ar trebui să țină cont de acele legi drag[oni]ce pe care le-au elaborat sau să le redacteze în favo[area] bieților români aflați deocamdată izolați de major[itatea] românilor din România și Basarabia. Dragoste[a de] carte, dorința de a se desăvîrși spiritualicește este […] de firească precum e și a copiilor noștri, care benefi[ciază] de legi prielnice pentru a susține examene de adm[itere] fără taxe și fără restricții.
«Discriminarea națională» la care au r[ecurs] organele respective de drept din Republica [Mol]dova este, credem, o greșeală care se cere rep[arată] de urgență întru salvarea mai multor talente […] doresc să-și desăvîrșească aptitudinile în insti[tuțiile] de învățămînt din republica noastră. În u[ltimă] instanță viitorii studenți sînt copiii sau nepoții […] care ieri au suferit grozăviile lagărelor stal[iniste], goniți fără milă de pe pămînturile lor, întorși […] și căzuți și ei în dizgrația autorităților ru[se și] ucrainene.
Fiii românilor trebuie să învețe în Rep[ublica] Moldova și în România. Să oprim «discrim[inarea] națională», dragi parlamentari și oameni de [stat] ocupați cu problemele învățămîntului. Co[piii] turor românilor sînt și copiii noștri: să-i prim[im cu] brațele și inimile deschise!
Sursă: Glasul, Nr. 15 (87), 10 aprilie 1992, pagina 10, coloanele —.
