În numerele precedente ale săptămînalului (vezi «VP» din 5 și 19 martie a. c.) au fost publicate dările de seamă ale corespondentului nostru în Șoldănești și Rîbnița. Astăzi inserăm un grupaj de materiale din Camenca. Amintim de asemenea cititorilor adresa punctului de corespondenți 279770, orășelul Șoldănești, strada Bălți, I, camera 301. Telefon: 2-24-31.
Are cuvîntul, deci, corespondentul nostru.
Îi place cuiva sau nu, dar Camenca vețuiește după legile Transnistriei, nerecunoscută juridic de președintele U.R.S.S. și declarată în afara legii de parlamentul moldav. Pentru majoritatea populației de aici viața nu-i cu dulceață. Poate că ea și se va ameliora, după afirmațiile oficiale ale emisarilor tiraspoleni, întrucît începînd cu 1 aprilie nu se vor efectua defalcări de la venit în bugetul R.S.S. Moldova. Dar pînă una alta pe malul stîng al Nistrului bîntuie criza economică. Tejghelele magazinelor sînt goale. La piața colhoznică prețurile sînt fantastice. Oamenii sînt îngrijorați de ceea ce-i așteaptă. Mulți din ei trăiesc în mizerie. Deficitul, specula, șomajul subminează încrederea oamenilor în ziua de mîine.
Și totuși, Transnistria se [d]eosebește de malul drept al [N]istrului. Aici sînt supuse unei [cr]itici acerbe parlamentul re[p]ublicii, îndeosebi prim-minis[tr]ul Mircea Druc, la reputația [că]ruia a atentat «Dnestrovskaia pravda». Acest ziar la 15 [feb]ruarie a. c. a publicat un [ma]terial «demascator» intitu[lat] «Tîlhărie». Apoi această [«ca]podoperă» a fost răs[pîn]dită și de alte mij[loac]e de informare în […]ă ce se editează aici. Sen[…]nea asta a ajuns și pînă [la C]amenca. Pe buzele tuturor […]mai vocabula «Mercuriu». [N]emoldovenii văd în fiecare [m]embru al parlamentului [mold]ovean un extremist care […]nă economia, un supus al României, afirmînd […] această stare disperată a […]icii și-au adus obolul Ion Hadârcă, Leonida Lari, Frontul Popular, Mircea Snegur, Grigore Vieru, Nicolae Dabija și alți oameni de seamă ai Moldovei. Numai nu stagnarea. Numai nu partidul comunist care s-a aflat atîția ani la putere. Numai nu Tiraspolul cu atitudinea adversară care, conform afirmațiilor liderilor de aici, a rămas fidel Constituției U.R.S.S., dar deciziile președintelui U.R.S.S. nu le îndeplinește.
Anarhia e mama ordinei. Așa afirmau tătuca Mahno și Ostap Bender. Ai crede că în Transnistria tătuca și marele combinator și-au găsit imitator. Aici domină alte legi. Hotărîrile parlamentului republicii, decretele președintelui Moldovei sînt primite în furci. Și grafia latină, și Tricolorul, și noua stemă etc. etc. N-au vrut să accepte nici cupoanele. Ora oficială în aceste raioane e cea a Moscovei...
În multe sate — Podoima, Podoimița, Rașcov, Caterinovca, Vadul Turcului pe edificiile administrative, ca și mai odinioară, flutură steagul roșu. N-a fost arborat Tricolorul nici pe clădirea cu patru caturi a executivului unde e situată redacția ziarului raional «Dnestr» și alte servicii raionale. În satele raionului și în însăși Camenca nu se vede nici o firmă scrisă în limba română. Denumirile localităților sînt scrise cu greșeli, mai ales în limba rusă, arareori în ucrainește și ici-colo într-un hibrid lingvistic ruso-moldav sau ruso-ucrainean-moldav pe care-l pricep numai localnicii. Ascultîndu-le vorba te înfiori adînc... Doamne, cît e de îngunoioșată! Vor stăpîni ei oare cîndva cît de cît măcar una din limbile pe care le folosesc concomitent? Din acest punct de vedere Camenca și în genere raioanele de pe malul stîng au nevoie de un ajutor substanțial. Dar bănuiesc că acest ajutor, ca și mai înainte, se face prea mult așteptat. Rar cine citește la Camenca presa republicană editată în grafie latină. Multe ziare nici nu sînt în vînzare. În schimb «Trudovoi Tiraspoli», «Dnestrovskaia pravda», «Zarea Pridnestrovia» și alte ziare de factura lor sînt foarte populare. Păcat, desigur. Dar numai cu emoții și sentimente personale problema nu poate fi soluționată. E necesar să se dubleze în limba rusă presa republicană. E grăitor următorul exemplu în acest sens: tirajul ziarului raional care tocmai e organul Sovietului și al aparatului de partid local e de 10 mii de exemplare. Însă varianta moldovenească (română n-o putem numi nici într-un caz) are doar 2544 de cititori. Ce aș mai putea spune? Soluții de-a gata n-am. Iar cele care au fost luate drept bune pentru utilizare nu mai corespund cerințelor vieții actuale.
Sursă: Vocea Poporului, Nr. 16, 23 aprilie 1991, pagina 7, coloanele —.
