«Nu mai cred în nimica. Mă adresez cu ultima speranță prin intermediul ziarului după ajutor la organele sindicale, către deputați, către toți oamenii de bună credință. Fie-vă milă de familia mea, de copilașii mei. O ducem ca vai de noi, în niște condiții insuportabile. Al treilea an e de cînd ne curge acoperișul și tare-i umed în casă la noi, și-i strîmt și nu încăpem. Mi-au făgăduit să-mi îmbunătățească condițiile de trai. Fostul conducător al asociației noastre G. Ia. Berezenko m-a încredințat că se va ține de cuvînt. Dar a uitat. Iar acuma organizația noastră de construcție a fost divizată în legătură cu crearea O.C.M.-2 unde am nimerit și eu. Astfel am un șef nou. Făgăduința s-a dus pe apa sîmbetei. Sînt în impas și nu văd nici o ieșire. De vreo zece ani lucrez ca tencuitor și am lucrat cu tragere de inimă, dar cînd a dat peste mine nevoia nimeni nu-mi dă o mînă de ajutor.
N. Cojocari».
Ca și în multe alte centre raionale și orașe din republică insuficiența de spațiu locativ la Camenca se resimte acut. Ce are de gînd să întreprindă conducerea locală?
— Starea de lucruri, s-ar putea spune, e nefastă, își dă părerea privind soarta celor ce n-au acoperiș de asupra capului adjunctul președintelui executivului Vasile P. Magu. Pentru a soluționa această problemă trebuie să construim mult. Dar asta acuma nu ne stă în puteri. De ce? Fiindcă n-avem materiale de construcție. Și încă — n-are cine construi. Meșterii preferă munca în cooperative, unde sînt mai liberi și cîștigă mai bine.
Alți locuitori din Camenca opinează în sensul că soarta celor care n-au unde locui poate fi înlesnită — întrucît există multe apartamente cu două și trei camere, unde locuiesc cîte un cetățean sau doi, familii puțin numeroase. Executivul ar putea să inventarizeze spațiul locativ și să organizeze schimbul de apartamente. Dar nimeni nu se încumetă la un atare pas.
Un alt aspect al problemei. Recurgînd la tot felul de tertipuri, cetățenii capătă spațiu locativ și pentru ei și pentru rudele lor. O altă categorie de cetățeni cu privilegii au și apartamente de stat, și case construite în cooperative. Ei capătă terenuri de pămînt unde-și construiesc niște palate, atît de impunătoare, încît nici boierii de cîndva n-au avut așa case. E de la sine înțeles că la edificarea acestor vile sînt folosite materiale de construcție deficitare, acolo sînt atrași meșterii care sînt asigurați și cu mîncare bună, cu băutură, cu plata frumușică.
Menționăm totodată că aceste palate ocupă mai tot terenul destinat pentru a rezolva problema alimentară în țară. Însă rîndul celor înscriși în listele executivului pentru a primi locuință crește mereu. Acum se cifrează cu 700, în plus și rîndurile de la locul de lucru. Va scădea oare acuitatea problemei asigurării cu spațiu locativ la Camenca? Chestiunea rămîne deschisă.
Sursă: Vocea Poporului, Nr. 16, 23 aprilie 1991, pagina 7, coloanele —.
