Domnule președinte, tocmai m-am întors dintr-o vizită din cîteva sytate din fosta Uniune Sovietică: Rusia, Kazahstan, Uzbekistan, Kirghistan, Turkmenistan, Georgia, Moldova, Ucraina și Belarus. De asemenea, am vizitat Letonia.
Ieri am vorbit despre unele din concluziile mele cu privire la proiectul de lege pentru susținerea libertăților care este dezbătut în Congres în momentul de față. Am votat pentru acest proiect de susținere a libertăților, dar, după ce am vizitat aceste țări, am fost convins că ajutorul financiar, ce va fi distribuit din buzunarele poporului american, trebuie condiționat mai mult. Nu am văzut îndreptaea către democrație, drepturile omului și piața liberă, pe care am sperat să le văd în țările pe care le-am vizitat.
Înainte de a începe cuvîntarea despre situația găsită în Moldova și în țările baltice și care ar trebui să fie politica externă a Statelor Unite, vă rog să îmi permiteți să îmi expun în rezumat cîteva concluzii ale vizitei întreprinse de delegația noastră.
Prima mea concluzie este că trupele rusești trebuie să părăsească teritoriul fostelor republici sovietice.
Am oferit un Amendament la Actul de Susținere a Libertăților cu privire la prezența trupelor rusești în țările baltice. Senatul, de asemenea, a adoptat amendamentul cu privire la trupele rusești care încă sînt în Moldova. Președintele Elțin ar trebui să se țină de cuvînt și săretragă cît mai repede aceste trupe. Cum am arătat ieri, delegația noastră a vizitat una din bazele rusești în caresînt staționate trupele străine. Comandanții militari de la Skrunda au spus că se așteaptă să rămînă acolo pentru 10 sau 15 ani, ceea ce contravine spuselor lui Elțin că trupele se vor retrage anul viitor. Atîta timp cît trupe rusești rămîn pe teritorii străine, banii proveniți din buzunarul poporului american vor susține, în mod indirect, trupele rusești din țările străine și independente, după ce s-a cerut retragerea acestora.
A doua concluzie este că multe state din fosta Uniune Sovietică sînt guvernate de guverne alese în 1990, în alegeri în care a candidat un singur partid. Aceste țări trebuie să întreprindă noi alegeri cît de curînd posibil.
Cea de-a treia concluzie este că, după cum am menționat ieri în cuvîntarea mea, ideea și practica democrației în multe din noile țări independente nu au făcut nici un progres. Liderii actuali sînt aceiași vechi lideri comuniști, puși în poziții noi. De exemplu, în opinia dumnealor, alegeri libere înseamnă alegeri unde candidează un singur partid.
Într-o țară unde am fost, Uzbekistan, șefii partidelor de opoziție au fost bătuți. În afară de țările baltice, în celelalte state este foarte mult de lucru, cu privire la procedurile democratice. Dacă noi continuăm să acordăm ajutoare, atunci ambasadele noastre și misiunile de ajutoare trebuie să fie, cu adevărat, avocați ai principiilor în care crede poporul nostru.
A patra concluzie este că, deși lucrurile par să se schimbe, ele rămîn neschimbate. Tablourile cu Lenin și Marx sînt încă prezente acolo unde foști oficiali ai partidului comunist se află în poziții guvernamentale și de afaceri. Cu excepția țărilor baltice, am găsit în fiecare dintre aceste țări o conducere care încă expune tablouri și statui ale lui Lenin și Marx, ca și cum se așteaptă la reîntoarcerea comunismului. Nu spun că noi trebuie să cerem acestor oameni să scoată statuiele și tablourile lui Lenin și Marx, însă găsesc că este foarte ciudat ca la o companie care este, chipurile, privatizată, în biroul administratorului să fie expuse tablourile lui Lenin și Marx, în timp ce un senator al Statelor Unite se află în vizită.
Privatizarea și dezvoltarea pieței libere sînt foarte încete. Instituțiile democratice trebuie încurajate, principiile C.S.C.E., libertatea presei, a întrunirilor și cuvîntărilor libere trebuie puse în practică și de liderii care mai mult vorbesc decît fac.
Domnule Președinte, ieri, la Washington, Ministrul de externe al Bosniei și Herțegovinei a ținut o cuvîntare emoționantă în fața Comitetului de Relații Externe al Senatului Statelor Unite, cerînd acestuia să-și dea seama că războiul din fosta Iogoslavie nu este un conflict interetnic, ci un război pentru putere, hegemoniei și control din partea Serbiei. Din nefericire, o campanie de dezinformare similară cu cea a Serbiei este puternic montată de Moscova pentru a justifica menținerea armatei ruse în Moldova și în țările baltice, în vederea protejării minorității ruse.
Dle Președinte, am vizitat recent Moldova și Letonia și eu știu că actuala mișcare de secesiune în Moldova și revendicările teritoriale ale Rusiei asupra Estoniei nu sînt un rezultat al dușmăniei interetnice — reală sau percepută — ci sînt o scuză pentru cineva din Rusia pentru a putea păstra aceste teritorii la infinit.
Așa cum forța nu este o metodă acceptabilă pentru a schimba granițele în fosta Iogoslavie împotriva principiilor C.S.C.E., forța sau amenințarea cu folosirea forței nu sînt acceptabile în Moldova sau în țările baltice.
Singura metodă de a realiza pacea în Moldova și de a preveni un conflict în țările baltice este ca armata rusă să se declare neutră și să părăsească imediat aceste țări străine pe care încă le ocupă.
Dle Președinte, Moldova și Letonia par să nu aibă prae multe puncte comune la prima vedere, dar în realitate, ele au trăit multe situații asemănătoare de-a lungul istoriei, precum și în problemele lor actuale. Amîndouă teritorii au fost invadate de Uniunea Sovietică în 1940, pentru îndeplinirea terminilor din acordul secret dintre Stalin și Hitler, care împărțea Europa în zone de influență.
Astăzi ambele țări sînt amenințate de rămășițele lumii lui Stalin incluzînd o situație economică dezastruoasă și cu etnii dispersate. Însă, cel mai mare pericol dintre ambele guverne este prezența forței armatei sovietice pe teritoriul țărilor lor.
Dle Președinte, luptele curente din Moldova, care sînt menținute de mișcarea comunistă din Transnistria, ar fi fost evitate dacă armata sovietică, astăzi armata rusă, nu ar fi luat partea separatiștilor, sub falsa scuză de a proteja minoritatea rusă.
După vizita mea în ambele țări eu cred că este extrem de important ca Departamentul de Stat al Statelor Unite să ia o poziție fermă și principială împotriva prezenței trupelor de ar[ma]tă străină, foste trupe de ocupație. [Luî]nd o poziție fermă, Statele Unite [vor] înștiința liderii militariști că forța [n]u poate fi folosită și [că] nu vor putea fi tăiate sau eliminate țări prin acțiuni militare fără un răspuns sau un refuz de acordare de beneficii, ca, de exemplu, asistența din partea Guvernului Statelor Unite.
Pentru acest motiv, eu cred că trebuie puse condiții pentru acordarea asistenței către Rusia, referitoare la retragerea trupelor rusești. Retragerea trupelor va ajuta Rusia și pe președintele Elțin să reducă rolul militariștilor în politica Rusiei, de asemenea, cheltuielile militare.
Dle Președinte, acum mă voi concentra asupra vizitei mele în Republica Moldova.
Moldova
Fiind în Moldova, am fost înștiințat de Președintele Moldovei Mircea Snegur, că președintele rus Elțin a fost de acord să negocieze retragerea forțelor rusești din regiunea Transnistriei, o zi după ce Senatul a adoptat un amendament prin care cerea retragerea imediată a armatei a 14-a din Moldova. Rușii continuă să țină armata a 14-a în Moldova, în pofida faptului că Moldova este o țară independentă.
Este clar că Congresul poate să influințeze situația. Dacă vom păstra tăcere în problema retragerii trupelor, acestea nu se vor retrage din teritoriile ce nu le aparțin. Dacă luăm o poziție fermă, țelurile noastre pot fi atinse.
De aceea, eu cred că Statele Unite se află într-o poziție unică de îndrumare, în momentul de față, în care pot promova democrația și drepturile omului, piața liberă și dreptul acestor țări să fie independente, fără prezența trupelor străine pe teritoriul lor.
În timpul vizitei mele, m-am întîlnit cu președintele Parlamentului Moldovei, Alexandru Moșanu. Dl Moșanu este un om inteligent și un politician ager. În timpul întrevederii noastre, dînsul a evidențiat faptul că este important faptul ca Moldova să nu fie prea alineată față de Rusia, incluzînd participarea ei în Comunitatea de State Independente. În timpul conversației noastre a devenit clar că Guvernul rus folosește faptul că Moldova nu este membră a C.S.I. ca motiv să nu realizeze o pace în conflictul din Moldova. Dl Moșanu are absolută dreptate. Comentariile înțelepte ale dumnealui au fost susținute de dl Valeriu Matei, președintele comisiei mass-media a parlamentului, care mi-a explicat că este ilogic ca Moldova să intre în C.S.I., dat fiind legăturile ei cu România și cu Vestul. De asemenea, m-am întîlnit cu dl Vasile Nedelciuc, președintele Comitetului pentru Relațiile Externe al Parlamentului. Le mulțumesc tuturor pentru explicațiile înțelepte.
Sursă: Glasul, Nr. —, 14 august 1992, pagina 1, coloanele —.
